Japonia încearcă din 2021 să introducă săptămâna de lucru de patru zile, dar programul guvernamental se mișcă destul de lent. Inițiativa urmărea reducerea suprasolicitării angajaților și acoperirea deficitului forței de muncă, scrie Business Insider.
La Panasonic, doar 0,3% dintre angajați au o săptămână de lucru mai scurtă.
Renumită pentru o cultul muncii, Japonia a lansat în 2021 o inițiativă pentru a ajuta oamenii să lucreze mai puțin. Inițiativa a fost introdusă pentru a se reduce numărul cazurilor de boală profesională sau a deceselor pe motiv de suprasolicitare.
Dar, după trei ani, țara întâmpină dificultăți în a convinge oamenii să lucreze doar patru zile pe săptămână.
Potrivit Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării, doar aproximativ 8% dintre companiile din Japonia permit angajaților să își ia trei sau mai multe zile libere pe săptămână.
Reticența nu este însă doar la companii, ci și la angajați. De exemplu, Panasonic, una dintre cele mai mari companii din Japonia, a optat pentru acest nou program de lucru în 2022. După doi ani, doar 150 dintre cei 63.000 de angajați eligibili ai săi au ales să accepte programul de patru zile, a declarat un reprezentant al companiei pentru Associated Press.
Alte companii importante care vor introduce săptămâna de lucru de patru zile sunt Fast Retailing, Uniqlo, Hitachi sau Mizuho. Aproximativ 85% dintre angajatori raportează că acordă lucrătorilor cele două zile libere obișnuite pe săptămână.
În mare parte, reticența angajaților de a-și lua o zi liberă suplimentară e motivată de modul de gândire al acestora de a pune interesul companiei dincolo de cel personal. Acest cult al muncii intensive vine din perioada postbelică a Japoniei, când, într-un efort de a stimula economia, prim-ministrul de atunci Shigeru Yoshida a obligat mari corporații să le ofere angajaților lor siguranța locului de muncă pe tot parcursul vieții, cerând doar ca lucrătorii să fie loiali.
Ezitarea angajaților de a da prioritate unui echilibru mai bun între viața profesională și viața privată este îngrijorătoare pentru o economie care se confruntă cu rate scăzute ale natalității și o populație îmbătrânită, probleme care au atins vârful în 2008. În ianuarie 2023, prim-ministrul Fumio Kishida a avertizat că țara este în pragul colapsului din cauza scăderii ratei natalității. Suprasolicitarea este legată de rate mai scăzute ale natalității, deoarece scade șansele de a te întâlni cu persoane, de a te căsători și de a avea copii.
Potrivit unui studiu din iulie al unui think tank susținut de stat, se așteaptă ca cea de-a patra economie ca mărime să se confrunte cu un deficit de aproape un milion de muncitori până în 2040.
