A fi părinte este obositor, fără îndoială. Mamele și tații se pot trezi la cabinetul medical cu simptome precum insomnie, atacuri de panică, depresie sau probleme fizice precum dureri de spate, artrită sau dureri articulare. Dar rețeta pentru ceea ce îi doare pe părinții din Germania s-ar putea să nu fie pentru pastile sau creme. Unii părinți norocoși pot pleca cu ordinul medicului pentru o vacanță de patru săptămâni la spa, la mare sau la munte.
Germania are o lungă istorie a ceea ce se numește „Kur”, tradus literal prin „vindecare”, care constă adesea în pauze lungi menite să vindece diverse afecțiuni, potrivit CNN.
Aceste cure implică „Heilbad”, sau băi curative, în orașe termale precum Baden-Baden, Wiesbaden, Bad Ems - orice are „Bad” în nume, de fapt - unde escapada pentru „a lua apa” în izvoare curative datează de secole.
Germania are în jur de 350 de orașe termale, multe dintre acestea fiind declarate situri ale patrimoniului mondial UNESCO. De-a lungul secolelor, acestea au fost frecventate de regalitate și de înalta societate, dar și de oameni bolnavi din întreaga Europă și din întreaga lume, toți călătorind în Germania pentru a se relaxa și a se vindeca în ceea ce astăzi s-ar numi stațiuni wellness.
„Am avut probleme grave de somn”
Axat atât pe îngrijirea preventivă, cât și pe cea reparatorie, un Kur se adresează frecvent părinților extenuați. Tratamentele „Mutter-und-kind” și „vater-und-kind” (mamă și copil și tată și copil) sunt ceva de care toți germanii au dreptul să beneficieze o dată la patru ani, marea majoritate a celor patru săptămâni de concediu all-inclusive fiind plătite de asigurarea lor de sănătate.
Dar, în realitate, tratamentele vin cel mai adesea atunci când un părinte a ajuns la epuizare.
Acesta a fost cazul ofițerului de poliție Cécile Poirot din Elmshorn, în nordul Germaniei.
„La acea vreme, locuiam încă cu fostul meu soț și tatăl fiicei mele, la aproximativ 220 km de Hamburg, unde lucram, iar mutarea dintr-un stat în altul este extrem de dificilă în poliție. Așadar, deseori conduceam spre Hamburg la ora 2 dimineața pentru schimbul de dimineață, lucram și mă întorceam după-amiaza sau seara”, a declarat Poirot.
„La un moment dat, după ce am făcut asta timp de câțiva ani, am avut probleme grave de somn și ajunsesem într-un cerc vicios al oboselii și insomniei. În cadrul forțelor de poliție din Hamburg, avem așa-numitele „Gesundheitslotsen”, persoane responsabile de a fi atente la eventualele probleme și de a încerca să ofere ajutor în ceea ce privește bunăstarea noastră. Starea mea jalnică a fost semnalată, iar medicul meu mi-a prescris o cură de patru săptămâni pentru mine și pentru fiica mea de 6 ani de atunci, la o clinică.”
O lungă listă de așteptare
Curele pentru mame și copii au început după cel de-al Doilea Război Mondial, când a fost înființat Müttergenesungswerk (MGW), care se traduce aproximativ ca institut pentru bunăstarea mamelor. Organizația caritabilă a fost înființată pentru a ajuta femeile să facă față maternității, muncii și să-și refacă viața după război, când mulți tați nu s-au întors acasă.
MGW este unică în Germania, spune Petra Gerstkamp, director general adjunct al organizației. „În alte țări europene, nu există o astfel de ofertă de servicii specifice. În unele cazuri, există măsuri de reabilitare în staționar, dar în primul rând pentru menținerea capacității de muncă.”
În prezent, retragerile de vindecare părinte-copil sunt oferite în clinici administrate fie de casele de asigurări de sănătate, fie de MGW și sunt disponibile pentru mame și tați. Germania nu dispune de asistență medicală națională gratuită, astfel încât oamenii plătesc prime lunare care, în cele din urmă, finanțează clinicile operate de companiile de asigurări. MGW este o organizație caritabilă care sprijină îngrijitorii care, în caz contrar, ar putea fi excluși.
În timp ce prevenirea epuizării și a altor probleme fizice și emoționale ar fi ideală, tratamentul este adesea administrat ca răspuns la epuizare, așa cum a fost în cazul lui Poirot.
Acest lucru se datorează faptului că un părinte trebuie să prezinte anumite simptome și să primească un diagnostic de la un medic pentru a se califica pentru pauza terapeutică. Medicul pune în mișcare procesul și apoi pacientul primește potențiale date pentru rezervare. Există și liste de așteptare, chiar dacă există peste 150 de clinici răspândite în întreaga țară.
Simptomele pe care le caută medicii
Gerstkamp spune că sunt luate în considerare atât simptomele mentale, cât și cele fizice:
„Se observă simptome precum iritabilitate puternică și rapidă, apatie, epuizare constantă și oboseală și insomnie. Cei afectați adesea „doar plâng” și de obicei se simt copleșiți chiar și de sarcinile mici, de zi cu zi. Pericolul este că aceste persoane nu vor mai putea apela singure la un centru de consiliere. Prin urmare, este sarcina de a identifica nevoia de măsuri preventive și de reabilitare cât mai devreme posibil - mai ales pentru că timpul de așteptare pentru un loc de spa poate fi foarte lung.”
În 2022, au fost 44.525 de mame și 2.320 de tați care au luat parte la un tratament preventiv sau de reabilitare la clinicile din rețeaua MGW, potrivit datelor MGW.
Majoritatea mamelor tratate la unitățile MGW au vârste cuprinse între 36 și 45 de ani. Statisticile MGW arată că mamele lucrează de obicei cu jumătate de normă (20-35 de ore), iar tații cu normă întreagă.
Proporția părinților singuri din clinicile MGW este disproporționat de mare în raport cu ponderea generală în societate. Ponderea taților singuri - peste 24% - depășește ponderea generală de 15%.
Yoga și terapie
La o clinică de pe malul Mării Nordului, Poirot a încercat yoga pentru prima dată, s-a bucurat de plimbări lungi în natură și a participat la aerobic în apă. Grupurile de discuții cu un psiholog și sesiunile individuale pe bicicleta de spinning i s-au părut cele mai utile.
„Șederea mea a eliminat multă presiune. Deși principala mea problemă a constat în constelația distanței dintre locul de muncă / locul de reședință, am preluat sfaturi valoroase din rundele de discuții și am învățat să reduc exigențele față de mine în ceea ce privește încercarea de a fi atât o mamă perfectă, cât și o polițistă perfectă”, a declarat ea.
Și, deși ar putea părea contraproductiv să trimiți părinții epuizați într-o terapie odihnitoare cu copiii lor, așa cum a fost cazul lui Poirot când ea și fiica ei au rămas la clinică, această opțiune tinde să fie preferabilă pentru părinți, potrivit lui Gerstkamp.
„Cele mai multe mame fac o cură cu copiii lor, pentru că deseori nu au altă opțiune de îngrijire. Inițial, curele mamelor erau întotdeauna fără copii. Începând cu anii 1970, a fost din ce în ce mai puțin de dorit ca copiii să fie plasați în grija unei terțe părți, în ciuda faptului că asigurările de sănătate plătesc pentru îngrijirea copiilor și ajutorul casnic în timpul absenței părintelui”, a declarat Gerstkamp.
Atunci când părinții ajung la clinică, aceștia sunt evaluați și sunt programate diverse tratamente, terapii, sporturi și opțiuni de relaxare în funcție de nevoile lor individuale. Copiii sunt îngrijiți în timpul zilei departe de părinte, dar au opțiunea de a participa împreună la anumite activități.
Planurile de tratament pot include diagnostice și tratamente medicale, exerciții fizice și de relaxare, discuții individuale și de grup și programe care vizează interacțiunea părinte-copil. Unele clinici au programe adaptate părinților aflați în situații particulare, cum ar fi cei care sunt în doliu după o persoană iubită sau se despart de partener.
„Împreună, sunt dezvoltate soluții care îi vor ajuta pe pacienți să facă față din nou vieții de zi cu zi și să prevină (alte) probleme de sănătate”, a explicat Gerstkamp. „Schimbul cu alte mame sau tați joacă, de asemenea, un rol major.”
