Unsprezece persoane, inclusiv o antreprenoare care s-a autointitulat „regina gunoaielor”, sunt judecate în Suedia, puse sub acuzare că au aruncat ilegal deșeuri toxice în cel mai mare caz de crimă ecologică din țară.
Procesul urmărit îndeaproape de la tribunalul districtual Attunda din Sollentuna, lângă Stockholm, se concentrează pe compania de reciclare Think Pink, fostul ei director executiv Bella Nilsson, care de atunci și-a schimbat numele, și pe fostul ei soț Thomas Nilsson.
Procurorii au acuzat compania că a aruncat și îngropat deșeuri în 21 de locații din Suedia într-un mod care ar putea dăuna sănătății umane și mediului. Toți inculpații neagă acuzațiile.
Cazul este în pregătire de câțiva ani, iar procesul este programat să dureze nouă luni. Nilsson și angajații ei au fost acuzați în decembrie.
Soții Nilsson se confruntă cu acuzații de infracțiuni grave împotriva mediului și infracțiuni economice grave legate de companie. Ceilalți se confruntă cu o combinație de acuzații diferite, inclusiv infracțiuni grave împotriva mediului, infracțiuni economice grave legate de companie, sprijinirea și favorizarea infracțiunilor grave împotriva mediului și infracțiunile împotriva mediului.
Din 2018-2020, perioada de glorie a companiei, marca Think Pink, care oferă reciclare ieftină și eliminarea deșeurilor, a fost extrem de vizibilă. Nilsson a câștigat premii pentru munca ei ca director executiv.
Afacerea s-a prăbușit în 2020, când proprietarii săi au fost arestați. Compania a fost acuzată că a aruncat cel puțin 200.000 de tone de deșeuri pe teritoriul Suediei.
Anchetatorii poliției, al căror raport are 50.000 de pagini, au descoperit niveluri dăunătoare de arsen, dioxine, zinc, plumb, cupru și produse petroliere. Mai multe gropi de gunoi au luat foc, un incendiu a durat luni de zile.
Anders Gustafsson, unul dintre cei trei procurori ai procesului, a descris cazul drept „cea mai mare crimă de mediu din Suedia”.
Marți, el a spus că Think Pink a aruncat gunoaie și a folosit documente falsificate pentru a înșela autoritățile și pentru a obține profituri mari. „Există pretenții pentru daune de 260 de milioane SEK [19 milioane de lire sterline], în principal din partea municipalităților, când acestea au fost forțate să curețe munții de gunoaie”, a spus el pentru postul SVT. „Este excepțional că este la scară largă și că se întâmplă de atât de mult timp în mai multe locuri din țară.”
Procurorul principal, Linda Schön, a spus că ancheta a evidențiat modul în care oamenii obișnuiți închideau ochii la astfel de crime. „Nu te gândești la asta când plătești atât de puțin pentru serviciu? Ceea ce pui în sacul de construcție poate fi reciclat chiar și pentru acest cost? Este la fel cu a închide ochii la cine ne coase hainele ieftine și unde”, a declarat ea pentru cotidianul Dagens Nyheter.
Potrivit rechizitoriului, care acoperă locații din 15 municipalități diferite, principalii suspecți au fost implicați în transportul a mii de tone de deșeuri de construcții și demolări nesortate, care au fost apoi îngropate, învelite în baloti de plastic și folosite ca material de umplere.
Nilsson, care și-a schimbat numele în Fariba Vancor, a declarat anterior presei suedeze că compania a acționat în conformitate cu legea și a spus că a fost victima unui complot al rivalilor de afaceri. „Are o explicație pentru toate acestea”, a declarat luni avocatul ei, Jan Tibbling.
