Oceanul Arctic ar putea înregistra prima zi complet lipsită de gheață încă din anul 2027, conform unui nou studiu alarmant. În plus, această situație este inevitabilă în următorii 20 de ani dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă în ritmul actual, avertizează oamenii de știință, scrie Livescience.
Pierderea accelerată a gheții
Gheața din Arctica se topește într-un ritm fără precedent, cu peste 12% pe deceniu. Această tendință sugerează că ne apropiem rapid de momentul în care aproape toată gheața Arcticii va dispărea temporar.
Potrivit unui studiu publicat pe 3 noiembrie în Nature Communications, acest „prag de avertizare” pentru planetă va fi atins cel mai probabil în următorii 9-20 de ani. Cele mai pesimiste prognoze sugerează însă că acest eveniment ar putea avea loc chiar și peste trei ani.
„Prima zi fără gheață în Arctica nu va schimba dramatic situația imediată”, a declarat Alexandra Jahn, climatolog la Universitatea din Colorado Boulder. „Dar va arăta că am modificat fundamental una dintre caracteristicile definitorii ale mediului natural din Oceanul Arctic, care era acoperit de gheață și zăpadă tot timpul anului, din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră.”
Importanța gheții marine pentru planetă
Gheața marină joacă un rol crucial în reglarea temperaturilor oceanice și aeriene, în menținerea habitatelor marine și în alimentarea curenților oceanici care distribuie căldura pe glob.
Procesul cunoscut sub numele de efectul albedo reflectă o parte din energia solară înapoi în spațiu. Totuși, pe măsură ce gheața se topește și expune apele mai întunecate, acestea absorb mai multă energie solară, accelerând încălzirea globală. Din acest motiv, regiunea arctică, care odată acționa ca un „frigider” planetar, s-a transformat într-un „radiator”, încălzindu-se de patru ori mai rapid decât restul lumii.
Un declin dramatic
Extinderea gheții marine din Arctica, care acoperea în medie 6,85 milioane de kilometri pătrați între 1979 și 1992, a scăzut dramatic la 4,28 milioane de kilometri pătrați în 2023. Continuarea acestui declin face din ce în ce mai probabil ca fluctuațiile climatice viitoare să reducă gheața sub pragul critic de 1 milion de kilometri pătrați, considerat „fără gheață”.
Predicții și soluții
Folosind 11 modele climatice și efectuând 366 de simulări, cercetătorii au estimat că prima zi fără gheață ar putea apărea în următorii 3-6 ani, conform celor mai pesimiste scenarii. Totuși, toate simulările indică faptul că acest moment este inevitabil în anii 2030.
„Deoarece prima zi fără gheață va veni mai devreme decât prima lună fără gheață, trebuie să fim pregătiți. Este important să înțelegem ce evenimente ar putea duce la topirea completă a gheții marine din Oceanul Arctic”, a explicat Céline Heuzé, climatolog la Universitatea din Gothenburg, Suedia.
Deși concluziile studiului sunt sumbre, există totuși vești bune: reducerea drastică a emisiilor de dioxid de carbon ar putea întârzia semnificativ momentul dispariției gheții și ar diminua impactul acesteia asupra sistemelor planetare.
„Orice reducere a emisiilor ar ajuta la conservarea gheții marine”, a subliniat Jahn.