După ce a murit la vârsta de 93 de ani în urma unor leziuni ireversibile ale creierului, ca gest final și-a donat ficatul pentru transplant. O poveste de mare altruism şi un adevărat record care vine de la un spital din Verona.
Liderii Autorității Locale de Sănătate din zona respectivă au adus lămuriri cu privire la cum a fost posibil transplantarea unui organ de la o persoană la o vârstă atât de înaintată: "Spre deosebire de inimă și plămâni, din punct de vedere tehnic nu există limită de vârstă pentru donațiile de ficat factorul decisiv este funcționalitatea organului care în acest caz era încă foarte bun. Așa că am propus familiei să doneze organul, iar rudele femeii au salutat imediat această posibilitate. Cu acordul lor, am trecut așadar pacientul de la neurologie la terapie intensivă, cu scopul de a păstra funcționalitatea ficatului în timp ce se desfășura procedura prevăzută de lege. Astfel situaţia a fost analizată de o comisie formată dintr-un reprezentant al conducerii medicale a spitalului, un medic anestezist și un neurolog pentru a determina moartea cerebrală, după cele 6 ore de așteptare așteptate."
Deși procedura a fost aceeași adoptată pentru toți donatorii, vârsta excepțională a donatorului a necesitat o atenţie deosebită din partea echipei medicale însărcinate în urmărirea cazului, pentru a respecta dorințele pacientului și a celor dragi și pentru a putea da o nouă speranță de viață unui pacient aflat pe lista de așteptare pentru un transplant.
Alessandro Sartori, coordonatorul local pentru transplanturi la spitalul Santorso a precizat pentru Corriere della Sera: "Cu siguranță, vârsta înaintată a necesitat o atenție deosebită. Astfel o echipă formată din trei specialiști în coordonarea transplanturilor a lucrat timp de 11 ore cu mare implicare pentru a menține organul în condiții adecvate transplantului și a existat o mare colaborare cu radiologia și anatomia patologică pentru efectuarea a numeroase analize de urgență, solicitate de centrul național de transplant tocmai ținând cont de vârsta donatorului. În toată această perioadă de timp am monitorizat cu mare atenție funcțiile vitale ale pacientului și am intervenit la cea mai mică schimbare."