Un nou raport al ONU arată că planeta se va încălzi de două ori mai mult decât ținta de 1,5 grade Celsius adoptată în Acordul de la Paris, până în 2100, dacă țările nu reduc emisiile de gaze cu efect de seră chiar acum, potrivit Live Science.
Temperaturile globale vor crește cu 3,1 grade Celsius (5,6 grade Fahrenheit) peste nivelurile preindustriale până în 2100 dacă guvernele nu stabilesc obiective climatice mai ambițioase, avertizează un nou raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Încălzirea la această scară este de peste două ori mai mare decât obiectivul de 1,5 grade Celsius prezentat în Acordul de la Paris din 2015 - un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic privind schimbările climatice adoptat de 196 de țări - și ar arunca lumea cu capul înainte într-un dezastru climatic.
Nivelurile actuale ale încălzirii provocate de om sunt cu aproximativ 1,3 C peste nivelurile preindustriale, ceea ce înseamnă că am putea ajunge la 1,5 C în mai puțin de un deceniu, conform raportului anual al ONU privind deficitul de emisii, care evidențiază diferența dintre angajamentele țărilor și reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră necesare pentru a preveni dezastrul climatic.
„Emisiile anuale de gaze cu efect de seră sunt la un nivel record”
„Ne zvârcolim pe o frânghie planetară”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, într-un discurs susținut după publicarea raportului la 24 octombrie.
„Acest raport arată că emisiile anuale de gaze cu efect de seră sunt la un nivel record, crescând cu 1,3% anul trecut. Acestea trebuie să scadă cu 9% în fiecare an până în 2030 pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 C și pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.”
Conform raportului, emisiile globale de gaze cu efect de seră au atins 63 de gigatone de „dioxid de carbon (CO2) echivalent” în 2023, ceea ce reprezintă cu 0,8 gigatone - sau 1,3% - mai mult decât nivelurile din 2022. (Potrivit NASA, o gigatonă este echivalentă cu 10 000 de portavioane americane încărcate complet, iar echivalentul CO2 este o măsură care ia în considerare efectele potențiale de încălzire ale diferitelor gaze cu efect de seră).
Această rată de creștere depășește ratele observate înainte de pandemia COVID-19 între 2010 și 2019, când creșterea a fost în medie de 0,8 % de la an la an. Noua creștere a emisiilor reflectă o revenire la nivelurile de activitate anterioare pandemiei în sectoarele industrial și al transporturilor.
Speranțele de a menține obiectivul de 1,5 C depind de reducerea colectivă a emisiilor anuale de gaze cu efect de seră de către țări cu 42% înainte de 2030 și apoi cu 57% înainte de 2035, se arată în raport. Însă promisiunile actuale privind acțiunile viitoare nu sunt suficient de drastice pentru a atenua cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
„Există o legătură directă între creșterea emisiilor și dezastrele climatice tot mai frecvente”
„Există o legătură directă între creșterea emisiilor și dezastrele climatice tot mai frecvente și mai intense”, a declarat Guterres. „În întreaga lume, oamenii plătesc un preț teribil”.
Concluziile raportului vin cu două săptămâni înainte de summitul anual al Conferinței părților (COP) la ONU privind clima, care va avea loc între 11 și 22 noiembrie la Baku, Azerbaidjan. Liderii din întreaga lume se vor reuni pentru a dezvolta un acord încheiat anul trecut privind tranziția de la combustibilii fosili și mulți speră că aceste negocieri vor conduce la obiective climatice mai ambițioase, specifice fiecărei țări.
„Dacă ne uităm la progresul către obiectivele pentru 2030, în special al statelor membre ale G20 ... acestea nu au făcut prea multe progrese către obiectivele lor climatice actuale pentru 2030”, a declarat pentru Reuters Anne Olhoff, consilier principal pentru climă în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și redactor științific șef al noului raport. (G20 este un forum pentru cele mai mari economii ale lumii).
„Fiecare fracțiune de grad evitată contează”
Raportul se referă la obiectivele climatice ale fiecărei țări sub denumirea de „contribuții determinate la nivel național (NDC)”. Acordul de la Paris prevede ca NDC să fie actualizate la fiecare cinci ani, iar următorul termen limită se apropie în februarie 2025.
„Raportul de astăzi arată că tehnologiile accesibile și existente pot realiza reducerile de emisii de care avem nevoie până în 2030 și 2035 pentru a respecta limita de 1,5 C, dar numai cu o creștere a ambiției și a sprijinului”, a declarat Guterres.
Inger Andersen, subsecretar general al ONU și director executiv al UNEP, a îndemnat țările să ia viitoarea conferință COP29 drept sursă de inspirație pentru acțiuni curajoase. „Fiecare fracțiune de grad evitată contează”, a declarat Andersen pentru Reuters.
