Lumea va fi „incapabilă să facă față” volumului uriaș de deșeuri din plastic în 10 ani. Avertisment sumbru al experților internaționali

Lumea va fi „incapabilă să facă față” volumului uriaș de deșeuri din plastic peste un deceniu, dacă țările nu vor fi de acord să reducă producția, a avertizat copreședintele unei coaliții de țări-cheie, înaintea discuțiilor cruciale privind reducerea poluării globale cu plastic, potrivit The Guardian.

Luând cuvântul înaintea rundei finale, critice, de discuții ONU privind primul tratat global pentru a pune capăt deșeurilor din plastic, la Busan, Coreea de Sud, în această săptămână, ministrul norvegian pentru dezvoltare internațională, Anne Beathe Tvinnereim, a recunoscut divizarea care s-a dezvoltat între țările producătoare de plastic și celelalte. Ea reprezintă mai mult de 60 de națiuni cu „ambiții ridicate”, conduse de Rwanda și Norvegia, care doresc ca poluarea cu plastic să fie abordată pe întregul său ciclu de viață. În mod esențial, acest lucru înseamnă o reducere drastică a producției.

Deși un „tratat perfect” ar putea să nu fie posibil din cauza opoziției puternice, în principal din partea țărilor producătoare de petrol, ea speră că se va putea ajunge la un acord care ar putea fi consolidat în timp.

„Nu vom ajunge la un tratat perfect. Dar trebuie să ajungem mai departe. Și cred că o vom face. Aleg să fiu încrezător”, a spus Tvinnereim. „Cu țările coaliției cu ambiții mari, vom continua să demonstrăm că există un grup mare de țări care își respectă ambițiile. Lumea are nevoie cu disperare de leadership acum și de vești bune.”

Cercetătorii au descoperit microplastice în fiecare mostră de placentă pe care au testat-o

Anul acesta, diverși cercetători au descoperit microplastice în fiecare mostră de placentă pe care au testat-o; în arterele umane, unde materialele plastice sunt legate de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale; în testiculele și sperma umană, adăugând dovezi privind omniprezența materialelor plastice și îngrijorarea cu privire la riscurile pentru sănătate.

Criza materialelor plastice este recunoscută pe scară largă ca o amenințare la adresa sănătății umane, a biodiversității și a climei.

La doi ani de la un acord istoric încheiat de 175 de țări în vederea adoptării unui mandat de negociere pentru un tratat global, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să abordeze întregul ciclu de viață al materialelor plastice, delegații sunt în continuare foarte divizați cu privire la ceea ce trebuie făcut - iar termenul limită este iminent.

Progresele au stagnat din cauza unei dispute cu privire la necesitatea reducerilor în industria de 712 miliarde de dolari a maselor plastice. Ultimele discuții, din aprilie, nu au reușit să ajungă la un acord privind plasarea obiectivelor de producție - considerate esențiale pentru reducerea deșeurilor din plastic - în centrul tratatului.

„Dacă nu reducem producția și consumul nu vom putea face față volumului de plastic peste 10 ani”

Runda finală de discuții, care începe luni și se va încheia la 1 decembrie, este esențială.

„Avem nevoie de o reciclare și o gestionare a deșeurilor sporite, desigur. Dar dacă nu reducem producția și consumul nu vom putea face față volumului de plastic din sistem peste 10 ani”, a declarat Tvinnereim.

Utilizarea plasticului s-ar putea tripla la nivel global până în 2060, cele mai mari creșteri fiind așteptate în Africa subsahariană și Asia. De asemenea, se preconizează că deșeurile din plastic se vor tripla până în 2060, jumătate dintre acestea ajungând la groapa de gunoi și mai puțin de o cincime fiind reciclate.

Un acord privind „eliminarea treptată” a unei liste de produse din plastic de unică folosință la nivel mondial, precum și interdicții privind substanțele chimice otrăvitoare din plastic - inclusiv pentru plasticul care intră în contact cu alimentele și jucăriile pentru copii - a fost o „chestiune simplă”, a declarat Tvinnereim. Multe țări au deja interdicții unilaterale privind materialele plastice de unică folosință.

„Dacă China nu își asumă responsabilitatea va fi foarte dificil”

Negocierile dificile au fost marcate de puncte de vedere divergente, iar țările cu industrii mari de combustibili fosili, precum Arabia Saudită, Rusia și Iran, supranumite grupul „celor care gândesc la fel”, au evitat reducerea producției și au pus accentul pe gestionarea deșeurilor ca principală soluție la criză. Țările în curs de dezvoltare, care suportă consecințele supraproducției de plastic care copleșește sistemele lor inadecvate de gestionare a deșeurilor, solicită reduceri globale.

Incertitudinea care afectează discuțiile a fost exacerbată de poziția SUA. Unul dintre cei mai mari producători de plastic, SUA a semnalat recent că va sprijini un tratat care să solicite limitarea producției. Însă revenirea iminentă a lui Donald Trump, un susținător al combustibililor fosili, în funcția de președinte al SUA în ianuarie, a condus la îndoieli.

SUA ar fi „foarte binevenite” să se alăture coaliției, a declarat Tvinnereim. De asemenea, China și alții au avut ocazia să dea dovadă de leadership.

Un negociator al uneia dintre țările cu „ambiții mari” a declarat: „Dacă China își asumă responsabilitatea, așa cum am văzut că face în alte părți și pe plan intern, avem o șansă bună de a crea un instrument eficient. Dacă nu, va fi foarte dificil”.