Capitolele din istorie care descriu pierderea strămoșilor noștri antici sunt mai greu de recuperat, pe măsură ce trece timpul. Însă o descoperire întâmplătoare de oase, într-o peșteră, dezvăluie indicii ale unui mister tragic vechi, potrivit CNN.
Cinci dinți, descoperiți într-un adăpost rupestru din Valea Rodnei din Franța, în 2015, ar putea explica de ce Neanderthalienii au dispărut de pe fața Pământului, acum 40.000 de ani.
Descoperirea unică, poreclită Thorin după un personaj din „Hobbitul”, a nedumerit cercetătorii timp de aproape un deceniu.
În timp ce genetica a sugerat că Neanderthal avea 105.000 de ani, contextul arheologic a indicat că acesta a trăit în urmă cu 40.000-50.000 de ani.
Citește și
Noile cercetări au descoperit că Thorin aparținea unui Neanderthal izolat de alte grupuri care, în mod neașteptat, au trăit în apropiere timp de 50.000 de ani, ceea ce a făcut ca ADN-ul său să pară mai vechi decât era.
Această izolare i-a dezavantajat evolutiv pe Neanderthalieni și ar fi putut duce la dispariția lor.
Un maxilar uman descoperit în România, la baza unui studiu important despre omul de Neanderthal
Aşa cum se ştie deja, aproape toţi oamenii din zilele noastre au în ei puţin din ADN-ul Neanderthalienilor. Pentru toţi oamenii din lume, cu excepţia populaţiilor subsahariene, între 1% şi 3% din ADN-ul lor provine de la omul de Neanderthal, un "verişor" care a dispărut în urmă cu circa 39.000 de ani.
Oamenii de ştiinţă au dezvăluit, în 2015, că un fragment de maxilar uman descoperit în Peştera cu Oase din sud-vestul României oferă dovada certă a încrucişărilor dintre omul modern şi omul de Neanderthal pe teritoriul Europei în urmă cu aproximativ 40.000 de ani.
"Am arătat că unul dintre primii oameni moderni care au ajuns în Europa avea un strămoş neanderthalien, care trăise cu doar 4-6 generaţii înaintea lui în arborele genealogic al familiei sale", a declarat Svante Pääbo, profesor de genetică la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Germania, coordonatorul studiului.
"Acel om avea în el mai mult ADN de neanderthalian decât oricare om modern cunoscut din zilele noastre sau din trecut", a adăugat el.
Potrivit cercetătorului David Reich, specialist în genetică la Universitatea Harvard, între 6% şi 9% din genomului acelui individ provenea de la un strămoş neanderthalian.
Studiul arată că specia noastră s-a împerecheat cu omul de Neanderthal şi în Europa, nu doar în Orientul Mijlociu, aşa cum se credea anterior.
Citește și
Cercetări anterioare au sugerat faptul că acele încrucişări s-au produs în urmă cu 50.000 - 60.000 de ani, înainte ca specia noastră (Homo sapiens) să plece din Africa şi să ajungă în Europa, Asia şi în celelalte regiuni ale lumii.
Autorii noului studiu spun că neanderthalianul care s-a aflat printre strămoşii bărbatului decedat în Peştera cu Oase din România a trăit înainte de acesta cu cel mult 100-150 de ani.
Potrivit profesorului Reich, analizele genetice au arătat că acel individ, un vânător-culegător, provenea dintr-o "populaţie de pionieri" care au ajuns în Europa, dar care nu au contribuit prea mult la zestrea genetică a europenilor din zilele noastre.
"Acesta este un aspect interesant, pentru că înseamnă că Europa nu a fost ocupată în mod continuu de aceleaşi linii de populaţii după primele valuri migratorii ale omului modern", a spus profesorul Reich.
În ciuda reputaţiei unui "verişor încet la minte", omul de Neanderthal era extrem de inteligent, aşa cum o dovedesc metodele sale de vânătoare complexe, folosirea probabilă a limbajului articulat şi a obiectelor cu funcţii simbolice, dar şi utilizarea sofisticată a focului.
Maxilarul care a stat la baza noului studiu a fost descoperit în anul 2002 în Peştera cu Oase din judeţul Caraş-Severin. Precedentele încercări de extragere a unor mostre de ADN nu au avut succes, însă acest lucru a fost în cele din urmă posibil graţie unor tehnologii de ultimă generaţie.
