HyaPak deja exportă în SUA și Germania și plănuiește să se extindă în fracinze în India și El Salvador, două țări a căror ape dulci au fost invadate de zambilele de apă. Dincolo de problema zambilelor de apă, tânărul crede că e nevoie de măsuri urgente pentru a combate criza de mediu și crede că este datoria generației lui să vină cu soluții, căci dacă ei nu fac asta „nimeni nu o va face.”
Banala zambilă de apă distruge ecosisteme din toată lumea. Pe cât sunt de frumoase aceste flori mov, pe atât sunt de distrugătoare. Își pot dubla mărimea în nici două săptămâni și odată ce ajung într-un lac de apă dulce îl invadează cu totul, blocând accesul soarelui și distrugând plantele native. Zambila de apă își are originea în pădurile tropicale ale Braziliei, dar a fost exportată drept plantă decorativă în grădini din toată lumea, iar acum poate fi găsită pe toate continentele cu excepția Antarcticii, relatează CNN.
Lacul Naivasha, în nord vestul orașului Nairobi, aproape că nu mai poate fi navigat din cauza invaziei zambilelor de apă. Cea mai răspândită specie invazivă a lumii a acoperit lacul ca o pătură. Din acest motiv, peștii se sufocă, localnicii rămân blocați pe apă, iar plasele pescarilor sunt distruse.
„Uneori devine o problemă serioasă. A fost un incident în care pescarii au rămas blocați în zambilele de apă, pe lac, timp de trei zile. A trebuit să cerem ajutor de la Guvern și a fost nevoie de un elicopter ca să fie salvați”, a spus Simon Macharia, un pescar local, pentru CNN.
Invazia zambilei de apă se observă și din spațiu
Pescarul a adăugat că sunt zile în care pur și simplu nu poate pescui din cauza plantei. Iar când pescuiește, riscă să își piardă plasele în zambila de apă, ceea ce îl face și să piardă bani pe lângă faptul că nu reușește să prindă pește. Zambila de apă acoperă atât de bine suprafața lacului, încât blochează cu totul razele soarelui și privează apa de oxigen, ceea ce a dus la o scădere a populației peștilor.
Planta invazivă s-a extins atât de mult încât poate fi văzută din spațiu. Mai mult, pune în pericol și industria florilor din mlaștinile care înconjoară lacul de 150 de kilometri pătrați.
Iar ce se întâmplă în Lacul Naivasha este o poveste care se repetă în toată lumea, dar se resimte cel mai acut pe continentul african. Zambilele de apă își au originea în America de Sud, în pădurile tropicale din Brazilia, dar au fost introduse ca plante ornamentale exotice în multe alte țări. S-a adaptat și a invadat apele dulci din lumea întreagă și acum este catalogată drept specie străină invazivă pe toate continente, cu excepția Antarcticii.
› Vezi galeria foto ‹
Combaterea invaziei costă 700 de milioane de dolari anual
Pe lângă impactul nefast pe care îl are asupra biodiversității și economiei locale, planta plutitoare poate înfunda sistemele hidroelectrice și de irigație, ceea ce înseamnă efectele sale negative sunt resimțite pe o distanță mare.
Este cel mai de profil exemplu cum o plantă invazivă poate genera o criză care a costat economia globală zeci de miliarde de dolari de-a lungul timpului, iar acum peste 700 de milioane de dolari sunt cheltuiți anual pentru a scăpa de ea, relatează CNN.
Echipe de la mai multe organizații au încercat să găsească soluții. S-a vehicult introducerea unui gândac care atacă planta și își restricționează creșterea și chiar o poate face să nu mai plutească. De asemenea, au fost propuneri de a culege zambilele de apă pentru a le combina cu deșeurile din orașe și cu bălegarul de vacă pentru a produce biocombustibil. Acum o companie de kenya vrea să transforme planta invazivă în bioplastic.
HyaPak Ecotech Limited, fondată de Joseph Nguthiru, a luat viață în ultimul an de facultate al studentului la ingineria mediului. Nguthiru și colegii lui de clasă au trăit pe propria piele invazia zambilelor de apă într-o vizită pe teren la Lacul Naivasha, în 2021, când barca lor a rămas blocată pe lac timp de cinci ore. S-au întors în băncile facultății hotărâți să găsească ei o soluție la invazie.
Zambilele de apă, transformate în bioplastic
Bioplasticul inventat de Nguthiru se face din zambile de apă uscate combinate cu aditivi și alți agenți de legătură, care sunt amestecate împreună și modelate. Produsul, care se degradează în doar câteva luni, a fost folosit mai întâi ca o alternativă la ambalajele de plastic. În 2017, Kenya a interzis prin lege plasele de unică folosință, iar din 2020, tot plasticul de unică folosință a fost interzis în zonele protejate. Însă, în lipsa unei alternative, a înflorit contrabanda cu pungi de plastic din țările vecine.
Tânărul crede că invenția lui e soluția pentru ambele probleme.
„Majoritatea produselor din plastic au o durată de viață de zece minute după ce pleacă de pe rafturile supermarketurilor. Așa că de ce să nu le facem biodegradabile?”, a spus Joseph Nguthiru pentru CNN.
Pescarii culeg acum planta invazivă de pe Lacul Naivasha, o usucă și o vând către compania HyaPak. E un mijloc de venit de folos, a spus pescarul Simon Macharia, mai ales în zilele în care planta îi distruge plasa și nu prinde pești.
Macharia speră ca HyaPak să își intensifice activitatea, ca localnicii să poată culege cantități mai mari de zambilă a apei.
„Dacă Joseph ar avea fondurile necesare, cred că ar cumpăra cantități mai mari și mai mulți oameni ar avea de muncă”, a spus pescarul pentru CNN.
Un mijloc prin care compania poate crește este parteneriatul său cu guvernul kenyan pentru a-i folosi produsele în schema sa de reîmpădurire. Kenya și-a pierdut 14% din copaci între 2001 și 2023. La sfârșitul anului 2022, Kenya s-a angjata să planteze 15 miliarde de semințe până în 2032 în zonele de pădure distruse.
Toate aceste semințe au nevoie de pungi în care să crească și în care să fie transportate, iar aici intervine compania lui Nguthiu. O plasă de plastic pentru semințe are o amprentă de carbon de 1,6 - 1,7 kilograme și o dată ce sămânța este plantată se aruncă. Alternativa HyaPak este plantată odată cu sămânța și se degradează în pământ eliberând nutrienți, precum nitrogen. Mai mult, în primele luni, bioplasticul încetinește scurgerea apei în pământul înconjurător reducând astfel apa necesară.
„Reduci emisiile de carbon, folosești mai puțin apă, adaugi nutrienți, e o situație din care comunitățile, plantele și fermierii au doar de câștigat”, a spus Nguthiru pentru CNN.
