
Cel mai puternic curent oceanic din lume pierde viteză pe măsură ce gheața din Antarctica se topește, conform unui studiu publicat luni și citat de Agerpres.
În cadrul studiului, oamenii de știință au folosit unul dintre cele mai puternice super-computere din Australia pentru a modeliza efectul topirii straturilor de gheață asupra Curentului Antarctic Circumpolar.
Acesta joacă un rol major în tiparele climatice globale.
"Oceanul este extrem de complex şi de fin echilibrat. Dacă acest 'motor' se defectează, consecințele ar putea fi grave, printre acestea numărându-se o variabilitate mai mare a climei, cu mai multe extreme în unele regiuni şi o încălzire globală accelerată din cauza scăderii capacității oceanului de a acționa ca absorbant de carbon", a declarat Bishakhdatta Gayen, cercetător de la Universitatea din Melbourne, Australia.
Curentul Antarctic Circumpolar se comportă ca o "bandă transportoare transoceanică" prin care se deplasează cantități uriașe de apă prin oceanele Indian, Atlantic şi Pacific.
Topirea straturilor de gheață ar alimenta acest flux cu cantități mari de apă dulce, modificând conținutul de sare din ocean și îngreunând deplasarea apei reci între suprafață și adâncime.
Oceanele joacă un rol esențial ca regulator climatic și absorbant de carbon. Apele mai reci pot absorbi cantități mari de căldură din atmosferă.
Creșterea emisiilor în următorul sfert de secol va încetini cu 20% Curentul Antarctic Circumpolar
Dacă emisiile rezultate din arderea combustibililor fosili înregistrează o creștere în următorii 25 de ani, conform așa-numitului "scenariu cu emisii mari", curentul ar putea încetini cu aproximativ 20%, arată studiului publicat în Environmental Research Letters.
Algele şi moluștele ar putea apoi să colonizeze cu mai mare ușurință Antarctica.
Curentul Antarctic ar putea încetini şi dacă încălzirea globală ar fi limitată la nivelul de 1,5 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială, prag stabilit prin Acordul de la Paris. Președintele american Donald Trump a anunțat că își retrage pentru a doua oară țara din acest acord, cu începere din februarie anul viitor.
"Acordul de la Paris din 2015 şi-a propus să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Mulți oameni de știință sunt de acord că a fost atins deja acest prag de 1,5 grade și că este probabil să fie şi mai cald, cu efecte asupra topirii gheții din Antarctica", a declarat climatologul Taimoor Sohail, coautor al studiului.
Echipa de cercetători, care include oameni de știință din Australia, India şi Norvegia, a menționat că rezultatele obținute de ei contrastează cu studiile anterioare, care remarcaseră o accelerare a curentului.
Autorii celui mai recent studiu recunosc însă că sunt necesare observații și modelări suplimentare pentru a înțelege modul în care regiunea antarctică răspunde la schimbările climatice.