Ce s-a întâmplat cu europenii care au primit 1.200 de euro lunar, fără obligații. Un studiu răstoarnă teoriile despre venitul universal

Un experiment realizat în Germania pe parcursul mai multor ani a furnizat un rezultat surprinzător în legătură efectele unui venit minim garantat aplicat pe scară largă, relatează CNN.

Venitul de bază universal, cunoscut și sub denumirea de venit garantat, implică asigurarea unei sume de bani membrilor societății, indiferent cât câștigă deja fiecare prin muncă.

Între justificările unei astfel de inițiative se află susținerea libertății lucrătorilor de a opta între un loc de muncă sau altul, de a se instrui pentru noi joburi sau de a se angaja în activități creative sau de familie.

În trecut, însuși multi-miliardarul Elon Musk a susținut ideea. El avertiza în 2018 că „venitul universal va fi necesar, dacă Inteligența Artificială va prelua majoritatea locurilor de muncă umane”.

122 de persoane, monitorizate timp de trei ani. Au primit 1200 de euro lunar fără să muncească pentru ei

În Germania, organizația non-profit numită Mein Grundeinkommen ("Venitul meu de bază"), cu sediul la Berlin, a monitorizat timp de trei ani 122 de persoane.

Între iunie 2021 și mai 2024, acestea au primit lunar și necondiționat suma de 1200 de euro.

Studiul s-a axat pe oameni cu vârste cuprinse între 21 și 40 de ani, care locuiau singuri și câștigau deja între 1000 și 2600 de euro pe lună.

Participanții la studiu au fost liberi să folosească banii suplimentari în orice scop doreau.

Singura lor sarcină, pe parcursul celor trei ani, a fost să completeze, la fiecare șase luni, un chestionar despre diferite aspecte ale vieții lor, inclusiv situația financiară, modul de lucru, bunăstarea mentală și implicarea socială.

Ce s-a întâmplat în experiențele anterioare legate de venitul minim garantat

Au existat tentative similare menite să testeze fezabilitatea venitului de bază universal. În statul american California s-a derulat un astfel de experiment, suma oferită fiind mai mică, de 500 de dolari pe lună.

În Europa, ideea a câștigat în popularitate în timpul pandemiei Covid-19, când un studiu al Universității Oxford a relevat că 71% dintre europeni erau, în 2020, în favoarea introducerii unui venit de bază universal.

La momentul respectiv, cercetătorii spuneau că generalizarea unei astfel de abordări ar putea avea un impact „profund” în societate și, în particular, în sănătatea publică. 

Criticii inițiativei au argumentat însă că accesul la un venit de bază i-ar putea face pe oameni să fie mai puțin dispuși să muncească.

Ce a arătat studiul din Germania

Studiul Grundeinkommen sugerează însă că lucrurile nu stau așa.

Potrivit rezultatelor experimentului, primirea unui venit de bază nu i-a determinat pe oameni să renunțe la muncă.

În medie, participanții la studiu au continuat să lucreze 40 de ore pe săptămână, optând să rămână angajați.

Din acest punct de vedere, ei s-au comportat identic cu membrii din grupul de control al studiului, care nu au primit nicio plată.

Cercetător: Nu am găsit dovezi că un venit minim garantat i-ar face pe oameni să nu muncească

„Nu am găsit nicio dovadă că oamenilor le place să nu facă nimic”, a declarat pe Susann Fiedler, profesor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, care a fost implicată în studiul Grundeinkommen.

Spre deosebire de grupul de control, persoanele care au primit un venit de bază au avut mai multe șanse de a-și schimba locul de muncă sau de a se înscrie în învățământul superior. Ele s-au declarat mai satisfăcute de viața lor profesională - și au fost „semnificativ” mai mulțumite de situația financiară personală.

Matthew Johnson, profesor de politici publice la Universitatea Northumbria din Regatul Unit, care studiază implementarea venitului universal și a scris o carte pe această temă, a numit constatările studiului german drept „deloc surprinzătoare”.

„Acest studiu confirmă dovezile numeroase pe care noi și alții le-am prezentat de mult timp: nu există nicio dovadă că venitul de bază reduce activitatea economică și piața muncii. Dimpotrivă, le oferă lucrătorilor siguranța economică de a-și asuma riscuri moderate și de a le evita pe cele periculoase în viața lor profesională”, a spus el pentru CNN.

Potrivit studiului, beneficiarii venitului de bază s-au confesat că viața lor a devenit „mai valoroasă și mai semnificativă” și că au simțit o ameliorare a sănătății lor mintale.

În special femeile au menționat un sentiment de mai mare autonomie în viața lor, arătând că au mai mult timp pentru activități precum somnul, voluntariatul și petrecerea timpului cu cei dragi.

Profesor: Venitul garantat are efecte benefice asupra sănătății, educației și productivității lucrătorilor

„Știm că sporirea cuantumului, a siguranței și a previzibilității veniturilor îmbunătățește rezultatele-cheie în materie de sănătate, muncă, antreprenoriat, educație și în aproape toate celelalte aspecte ale vieții”, a subliniat profesorul Matthew Johnson.

Elliott Johnson, colegul său de la Northumbria, a punctat că studiul german dezvăluie de ce oamenii au nevoie de sprijin financiar necondiționat.

„Reducerea condiționalității și asigurarea faptului că oamenii au suficienți bani pentru elementele de bază îmbunătățește sănătatea și elimină descurajarea perversă de a se implica în muncă și în activități fizice și sociale”, a declarat el la CNN.

Peste două milioane de oameni au aplicat pentru participarea la studiul cu venitul minim garantat în Germania

Mai mult de 2 milioane de persoane au aplicat pentru a participa la studiul german, care a fost finanțat în întregime de donatori privați.

Organizația, care oferă venit de bază de mai bine de 10 ani, într-un efort de a înțelege aplicațiile reale ale conceptului, menționează că peste 200.000 de persoane i-au sprijinit activitatea prin donații lunare.

„Venitul de bază necondiționat nu este un concept static, ci unul care trebuie experimentat și discutat”, se arată pe site-ul său.