Biserica „ilegală” din inima Statelor Unite, dovada vie a creștinismului

În inima a ceea ce a fost odată cea mai mare colonie britanică din Lumea Nouă, o biserică „secretă” din Williamsburg, Virginia, spune povestea vieții și credinței afro-americanilor din primele zile ale Statelor Unite, scrie BBC.

Sunetul clopotului bisericii străpunge aerul umed din Williamsburg. Nu este doar un simplu apel la rugăciune, ci un simbol al rezistenței, credinței și libertății. Încă de la fondarea Statelor Unite în 1776, afro-americanii s-au adunat la First Baptist Church, una dintre cele mai vechi congregații de culoare din țară.

O comunitate înfloritoare în umbra istoriei

Fondat în 1632, Williamsburg a fost capitala politică și culturală a celei mai mari colonii britanice din Lumea Nouă între 1699 și 1780. Astăzi, Colonial Williamsburg este considerat cel mai mare muzeu de istorie vie din lume, oferind vizitatorilor ocazia de a călători în timp prin străzile pietruite și interacțiunile cu ghizii costumați în haine de epocă.

Dacă tavernele și clădirile guvernamentale din Williamsburg au fost locul unde Părinții Fondatori ai Americii au dezbătut viitorul națiunii, sclavii și oamenii liberi de culoare – care reprezentau peste 52% din populația orașului – au fost cei care au construit acest viitor. Ei au muncit în bucătării, au ridicat casele coloniale și au cultivat alimente precum bamele, busuiocul și arahidele. Tot ei au preparat mesele la King's Arms Tavern, au confecționat cărămizile care pavau Duke of Gloucester Street și au transportat demnitari în trăsuri trase de cai.

O biserică născută clandestin

În ciuda contribuțiilor lor, afro-americanilor le era interzis să se închine într-o biserică fără supraveghere din partea albilor. „Dar am făcut-o oricum”, spune Connie Harshaw, președinta Let Freedom Ring Foundation, care lucrează la conservarea clădirilor și artefactelor First Baptist Church.

Fondată în timpul Revoluției Americane de către sclavi și oameni liberi de culoare, biserica este una dintre primele congregații independente afro-americane din Statele Unite. Existența sa arată cum această comunitate își modela propriul destin, chiar și în fața nedreptății. Cu toate acestea, timp de generații, Colonial Williamsburg – principalul sit istoric al Americii timpurii – a trecut aproape sub tăcere această poveste.

La început, credincioșii se adunau în secret, întâlnindu-se pe plantații sau într-o zonă izolată, împădurită, numită Raccoon Chase. În 1776, exact în anul în care Declarația de Independență proclama că „toți oamenii sunt creați egali”, această congregație s-a organizat oficial sub numele de Biserica Baptistă Africană.

În 1805, un proprietar alb le-a oferit un teren mlăștinos pe Nassau Street, unde și-au construit prima biserică. Chiar dacă o tornadă a distrus clădirea în 1834, enoriașii – ajunși la 500 de membri – au ridicat o biserică mai mare din cărămidă în 1856. Femeile din comunitate au strâns bani pentru a cumpăra un clopot pentru turn, care a chemat credincioșii la slujbă timp de decenii înainte de a intra în uitare.

Distrusă, uitată și redescoperită

În secolul al XX-lea, biserica a fost amenințată din nou. În 1926, în timpul restaurării Williamsburgului de către filantropul John D. Rockefeller Jr., clădirea a fost considerată neimportantă și a fost demolată pentru a face loc unei autogări. Congregația a fost mutată pe Scotland Street în 1956.

De-a lungul anilor, Colonial Williamsburg a recreat cu meticulozitate viața în America timpurie, dar timp de generații a neglijat istoria africanilor americani care au contribuit la construirea capitalei coloniale.

„Întotdeauna am avut interpreți afro-americani îmbrăcați în costume de epocă”, explică Janice Canady, manager și descendentă a primilor membri ai bisericii. „Dar a spune întreaga poveste a fost o provocare. Oamenilor nu le este mereu confortabil adevărul.”

În 2016, un comitet a fost creat pentru a documenta istoria First Baptist Church și a-i asigura locul în povestea Williamsburgului. Una dintre primele inițiative a fost restaurarea clopotului bisericii, care nu mai sunase din epoca segregației.

Când Muzeul Național Smithsonian de Istorie și Cultură Afro-Americană s-a deschis la Washington DC în 2016, relicva de 500 de kilograme – numită simbolic Clopotul Libertății (Freedom Bell) – a fost dusă în capitală și trasă chiar de Barack Obama, alături de patru generații de descendenți ai foștilor sclavi.

O descoperire arheologică emoționantă

În 2020, săpăturile arheologice de pe locul fostei biserici au scos la lumină artefacte care dezvăluie viața comunității afro-americane din Williamsburg în epoca sclaviei. Printre descoperiri s-au numărat oase de animale, dovezi ale meselor comune de după slujbă, dar și un cimitir cu 62 de morminte intacte.

„Am exhumat trei morminte pentru a confirma originea lor”, spune Harshaw. „Testele ADN au arătat că erau de descendență subsahariană, probabil primii membri ai congregației.”

În toamna anului 2024, Williamsburg a dedicat zeci de pietre funerare acestor enoriași, mulți dintre ei având descendenți care încă frecventează biserica de astăzi.

Un viitor construit pe trecut

În prezent, eforturile sunt concentrate pe reconstruirea primei biserici pe fundațiile sale originale. Organizatorii speră ca proiectul să fie finalizat până în 2026, când First Baptist Church va celebra 250 de ani. Noul lăcaș de cult va avea un tunel de sticlă prin care vizitatorii vor putea vedea cărămizile originale.

De asemenea, în apropiere, Școala Bray, o instituție care învăța copiii de culoare să citească în timp ce promova ideea că sclavia este „voința divină”, este restaurată pentru a adăuga un nou capitol în istoria Williamsburgului.

În 2023, Congresul SUA a aprobat un Traseu al Patrimoniului Afro-American în Williamsburg, marcând locurile-cheie ale acestei istorii uitate.

Astăzi, First Baptist Church rămâne un loc viu al credinței și istoriei, deschis tuturor. Printre artefactele expuse se numără predici ținute de Martin Luther King Jr., vizitele Rosei Parks și ale lui Opal Lee, supranumită „bunica Juneteenth”.

Iar Clopotul Libertății este acolo, așteptând să fie tras de fiecare vizitator, exact cum au făcut generații întregi înainte.

„În ciuda tuturor obstacolelor, suntem încă aici”, spune Harshaw. „Ne îmbrăcăm elegant în fiecare duminică și nu plecăm nicăieri.”