"Decizia NATO de consolidare a prezenţei militare în Europa sub pretextul unei ameninţări estice inexistente şi tactica Alianţei de creare a unei zone-tampon a statelor de tip front militar la frontiera cu Rusia vizează reconfigurarea spaţiului european şi riscă să afecteze echilibrul strategic regional", a declarat Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, citat de agenţia Sputnik.
Potrivit oficialului rus, decizia NATO de suplimentare a prezenţei militare în estul Europei a fost luată la cererea Letoniei, Lituaniei şi Estoniei.
"Implementarea deciziilor luate la summitul NATO din Ţara Galilor, privind suplimentarea capacităţilor operaţionale ale NATO, precum şi consolidarea prezenţei militare pe aşa-numitul front estic şi intensificarea exerciţiilor militare în apropierea frontierei Rusiei reprezintă surse de îngrijorare", a adăugat Lukaşevici.
Alianţa Nord-Atlantică a anunţat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea 5.000 de militari şi o capacitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.
Ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a atras atenţia joi că există riscul ca Rusia să încerce să destabilizeze ţările baltice. "Sunt îngrijorat în legătură cu acţiunile (preşedintelui rus) Vladimir Putin. Sunt preocupat de presiunile asupra ţărilor baltice, de modul în care testează capacităţile NATO", a spus Fallon. Oficialul britanic a subliniat că Alianţa Nord Atlantică trebuie să fie pregătită pentru o agresiune din partea Rusiei "indiferent ce formă va lua aceasta". La rândul său, ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius, a avertizat că Rusia reprezintă o ameninţare pentru Republica Moldova şi pentru statele baltice.
