Franţa, care are circa 5.100 de soldaţi în cadrul forţei Barkhane, susţine statul Mali care din 2012 se confruntă cu o avansare jihadistă în Nord, ce a cufundat această ţară într-un criză securitară şi s-a extins spre centrul ţării.
Însă Franţa, la fel ca Uniunea Europeană, a denunţat marţi „o lovitură de stat inacceptabilă” după arestarea preşedintelui Bah Ndaw şi a premierului Moctar Ouane, arestări decise de colonelul Assimi Goita.
„Preşedintelui malian Bah N’Daw, care era foarte riguros în ceea ce priveşte etanşeitatea dintre putere şi jihadişti, eu i-a spus: ”Islamism radical în Mali cu soldaţii noştri? Niciodată!”, potrivit France 24.
Astăzi, există această tentaţie în Mali. Însă, dacă lucrurile vor merge în această direcţie, eu voi retrage trupele franceze”, a spus Macron, într-un interviu pentru Journal du Dimanche cu ocazia deplasării sale în Rwanda şi în Africa de Sud, după o a doua lovitură de stat în decurs de 9 luni în Mali.
Şeful statului francez a afirmat de asemenea că „a transmis mesajul” liderilor din Africa de Vest, acela că el „nu va rămâne alături de o ţară unde nu mai există nici legitimitate democratică, nici tranziţie”.
Colonelul Goita, figură proeminentă în Mali după lovitura de stat pe care a condus-o pe 18 august 2020 împreună cu un grup de ofiţeri, l-a arestat luni pe preşedintele Bah Ndaw şi pe prim-ministrul Moctar Ouane, garanţii civili ai tranziţiei începute după puci.
