Președintele Franței, Emmanuel Macron trebuie să decidă dacă candidații săi ar trebui să renunțe la intransigență și să se întoarcă spre stânga pentru a opri ascensiunea extremei drepte, după ce partidul lui Le Pen a câștigat primul tur al alegerilor din Franța, scriu jurnaliștii de la Politico.
După ce pariul său electoral anticipat a fost inversat, Emmanuel Macron se confruntă cu o alegere dureroasă: să-și retragă candidații pentru a încerca să oprească extrema dreaptă sau să încerce să salveze ceea ce a rămas din mișcarea sa, cândva dominantă, înainte ca aceasta să moară.
Pentru liderul Franței, în vârstă de 46 de ani, alegerile parlamentare din primul tur de duminică au fost o umilință la fel de personală ca și uimitoarea sa ascensiune la președinție în urmă cu șapte ani.
El a convocat votul anticipat, după o înfrângere dezastruoasă în fața extremei drepte la alegerile europene din iunie, cu un singur scop în minte: să oprească avântul Franței spre extreme. A realizat contrariul.
A doua cea mai mare economie a Europei și singura putere nucleară a UE este acum mai aproape ca niciodată de a avea un guvern de extremă dreapta pentru prima dată, după ce Adunarea Națională a lui Marine Le Pen a preluat dramatic conducerea după primul tur al alegerilor.
Dacă votul din turul doi din 7 iulie oferă o majoritate parlamentară pentru Le Pen – iar prognozele sugerează că este posibil – Franța va fi în ape neexplorate: țara ar fi guvernată, cel puțin parțial, de politicieni care și-au făcut numele simpatizând cu Vladimir Putin în timp ce acesta a promis că va distruge Uniunea Europeană, va duce războiul împotriva migrației și va părăsi NATO.
Deși partidul lui Le Pen și-a atenuat unele dintre pozițiile sale, rămâne profund sceptic față de pozițiile politice occidentale. O victorie la aceste alegeri ar oferi un impuls puternic șanselor ei de a câștiga președinția franceză în 2027.
„Putem spune cu luciditate că detoxifierea Adunării Naționale este în faza finală”, a declarat Bruno Cautrès, analist politic la institutele Sciences Po.
„Au câștigat alegerile europene de trei ori la rând, iar Marine Le Pen a trecut de două ori în turul doi al alegerilor prezidențiale; dacă vor câștiga al doilea cel mai important alegeri din Franța [alegerile parlamentare], ei au devenit mainstream”, a adăugat el.
Potrivit rezultatelor finale publicate de Ministerul de Interne, rezultatele partidului lui Le Pen îl plasează la o distanță apropiată de putere, cu 29,5% din voturi în primul tur. Duminică, institutul de sondare Ipsos a estimat că extrema dreaptă ar putea obține între 230 și 280 de locuri în Adunarea Națională cu 577 de locuri.
Coaliția Ensemble a lui Macron s-a clasat pe locul al treilea cu 20% din voturi, în spatele alianței de stânga Noul Front Popular cu 28% din voturi, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul de Interne al Franței.
Având în vedere că pragul pentru majoritatea absolută în parlament este de 289 de locuri, extrema dreaptă ar putea chiar să fie în poziția de a forma un guvern într-o săptămână, avându-l pe Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, ca prim-ministru.
Întrebarea este acum dacă ceva sau oricine îl poate opri.
Candidații de dreapta și de stânga aflați pe locul trei încep să se retragă
Aproximativ o sută de candidați de stânga sau din tabăra președintelui Emmanuel Macron, calificați pentru al doilea tur al alegerilor legislative anticipate din Franța, s-au retras deja luni pentru a susține în turul doi candidatul opus formațiunii de extremă dreapta Adunarea Națională, pentru a împiedica această formațiune să obțină o majoritate, relatează AFP.
Acești candidați erau calificați în așa-numitele triangulare (trei candidați calificați) pentru turul doi și au ajuns pe a treia poziție în circumscripțiile electorale unde partidul de extremă dreapta, Adunarea Națională (Rassemblement National - RN), ar putea câștiga turul doi programat pentru 7 iulie.
În total, 311 circumscripții din cele 577 se află într-o situație triunghiulară (306) sau potențială cvadrangulară (5), inclusiv 161 unde RN și aliații săi au ajuns pe primul loc.
În timpul unei întâlniri cu membrii guvernului său desfășurată luni la prânz, președintele liberal Emmanuel Macron nu a cerut explicit retragerea unor candidați pentru a preveni o victorie a extremei drepte, dar, potrivit unui participant, el le-a spus că „niciun vot" nu ar trebui „să meargă spre extrema dreaptă", amintind că stânga s-a mobilizat împotriva RN în 2017 și 2022, ceea ce i-a permis să fie ales de două ori președinte.
Președintele Macron a convocat alegerile anticipate după înfrângerea severă suferită de alianța sa pro-europeană, „Coaliția Nevoie de Europa" (Coalition Besoin d'Europe), în fața extremei drepte la alegerile europarlamentare.
În primul tur al alegerilor legislative anticipate desfășurate duminică, alianța politică a lui Macron, denumită acum „Împreună pentru Republică" (Ensemble pour la République), a obținut din nou un rezultat slab și se clasează, conform rezultatelor preliminare, pe poziția a treia, cu 20% din voturi, în urma RN, care a obținut 33%, și a alianței de stânga Noul Front Popular (NFP), cu 28%.
Deși formațiunea de extremă dreapta a lui Marine Le Pen și Jordan Bardella a câștigat primul tur, este puțin probabil să poată forma o majoritate, având în vedere scrutinul majoritar în două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripții electorale.
Acest sistem permite partidelor mainstream, indiferent că sunt de dreapta sau de stânga, să formeze coaliții în turul doi, lăsând deoparte divergențele pentru a-și susține reciproc candidații cel mai bine plasați, cu scopul de a izola extrema dreaptă. Procesul este deja în desfășurare, pe măsură ce candidații de stânga sau de dreapta aflați pe poziția a treia în circumscripțiile lor au început să se retragă.
