Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a exprimat sâmbătă în favoarea opririi livrărilor de arme către Israel, dacă aceste arme sunt folosite în conflictul din Fâşia Gaza ce opune armata israeliană şi gruparea palestiniană Hamas, război care a provocat într-un an peste 41.000 de morţi, majoritatea civili, iar populaţia din enclava palestiniană trăieşte o catastrofă umanitară, notează Agerpres.
„Cred că, astăzi, prioritatea este să revenim la o soluţie politică, să încetăm să livrăm arme pentru luptele din Gaza", a declarat Macron, potrivit AFP, în cadrul unui program special la radio France Inter consacrat francofoniei. "Franţa nu furnizează astfel de arme Israelului", a asigurat preşedintele francez.
Omologul său american Joe Biden a refuzat până în prezent să sisteze livrarea către Israel a armelor şi muniţiilor necesare operaţiunilor militare din Fâşia Gaza, oprind doar un transport de bombe aeriene în luna mai.
În schimb, Regatul Unit a anunţat în septembrie suspendarea a aproximativ 30 de licenţe de export de arme către Israel, dintr-un total de 350, după ce o analiză a concluzionat că există riscul ca acestea să fie utilizate cu încălcarea normelor umanitare internaţionale.
Pe plan politic, preşedintele francez a deplâns faptul că nu există niciun un progres în direcţia opririi războiului în Fâşia Gaza, în ciuda tuturor eforturilor diplomatice depuse pentru a obţine o încetare a focului. "Cred că nu suntem auziţi. I-am spus-o din nou prim-ministrului (israelian Benjamin) Netanyahu şi cred că este o greşeală, inclusiv pentru securitatea Israelului", a subliniat Emmanuel Macron.
„O vedem limpede în opinia noastră publică, o vedem într-un mod şi mai teribil în opinia publică din regiune, este practic un resentiment care se naşte, o ură care se hrăneşte din asta", a mai remarcat liderul de la Elysee.
Citește și
Emmanuel Macron: „Prioritatea este evitarea escaladării"
Cât despre noul front deschis de Israel în Liban împotriva grupării şiite pro-iraniene Hezbollah, Macron a reamintit că "prioritatea este evitarea escaladării". "Poporul libanez nu trebuie să fie şi el sacrificat, iar Libanul nu poate deveni o nouă Gaza", a insistat el.
După ce a slăbit mişcarea palestiniană Hamas în Fâşia Gaza într-un război devastator şi sângeros pentru populaţia civilă palestiniană şi care încă nu s-a încheiat, armata israeliană şi-a axat de la jumătatea lunii septembrie operaţiunile pe frontul libanez împotriva miliţiei Hezbollah, pe care a bombardat-o intens, i-a detonat de la distanţă dispozitive de telecomunicaţii în care aparent serviciul israelian Mossad reuşise să implanteze explozivi, i-a decimat conducerea, ucigându-l şi pe liderul ei, Hassan Nasralah, iar luni a lansat şi o ofensivă terestră.
Această ofensivă, descrisă drept "limitată" de către armata israeliană, urmăreşte potrivit acesteia în principal neutralizarea reţelei de tuneluri subterane folosite de Hezbollah, distrugerea stocurilor de arme şi muniţii ale acesteia, concomitent cu blocarea oricăror căi de reaprovizionare şi anihilarea structurilor de comandă şi organizare ale grupării pro-iraniene.
Însă, la fel ca în Fâşia Gaza, populaţia civilă libaneză plăteşte un preţ greu, peste un milion de civili fiind deja strămutaţi în urma bombardamentelor şi ofensivei israeliene, iar numărul celor decedaţi în ultimul an, de când armata israeliană şi Hezbollah se duelează constant la graniţă, a ajuns la circa 2.000
