Pe 11 septembrie 2001 (9/11), patru atacuri teroriste au șocat Statele Unite ale Americii și lumea întreagă, după ce au vizat World Trade Center, Pentagonul și Casa Alba și au ucis aproape 3.000 de oameni.
Destul de repede a devenit clar că în spatele acestor atacuri a fost al-Qaeda.
Teroriștii s-au antrenat în taberele din Afganistan. Au primit bani și instrucțiuni de la liderii lor, și în final, au fost trimiși în SUA să execute operațiunea care a dus la moartea a aproape 3.000 de oameni.
În timp ce o întreagă națiune își plângea morții, administrația George W. Bush încerca franatic să prevină un al doilea val de atacuri.
Oficialii se temeau că al-Qaeda ar putea folosi arme chimice, sau materiale radioactive, și că gruparea ar putea ținti trenuri sau rețele de metrouri.
Și atunci a început analiza punctelor vulnerabile, a punctelor pe care nimeni din SUA nu s-a gândit că ar putea fi ținte ale atacurilor teroriste.
Securitatea a devenit primordială
Și următoarele 2 decenii, guvernul a băgat bani și resusre, în mijloace de a proteja SUA de alte atacuri teroriste, chiar și atunci când natura amenințării continua să evolueze.
Guvernul a construit o infrastructură masivă, s-a format Departamentul Securității Naționale, totul doar pentru a proteja împotriva unor viitoare atacuri teroriste.
Administrația Bush a permis FBI-ului și partenerilor acestuia, CIA-ul, Agenția pentru Securitate Națională și Pentagonului să ducă lupta la al-Qaeda acasă.
Armata a invadat Afganistanul, Raiul sigur al grupării.
CIA-ul a vânat pe tot globul liderii al-Qaeda, și i-a aruncat, pe mulți dintre ei, în închisori secrete.
În 19 martie 2003, o coaliție militară internațională condusă de SUA și Marea Britanie, la care au aderat 30 de state ale lumii, a demarat o campanie de anvergură în scopul răsturnarii regimului irakian condus de Saddam Hussein, acuzat de dezvoltarea unui arsenal chimic și biologic și de sprijinirea logistică a al-Qaeda.
Însa, pe cât de facilă s-a dovedit cucerirea teritoriului irakian, pe atât de dificilă a fost asigurarea securității post-conflict, forțele coaliției internaționale confruntându-se cu puternice mișcări insurgente irakiene, fiind expuse unor atacuri zilnice cu dispozitive explozive.
Irakul a devenit un adevărat refugiu, atât pentru membrii al-Qaeda cât și ai altor grupări teroriste
Pe frontul de acasă, Robert Mueller, directorul FBI a alocat 2.000 de agenți la brigada de anti-terorism, în timp ce încerca să trsansforme FBI-ul într-o organizație ce se concentra pe combaterea terorismului și prevenirea atacurilor.
În SUA, Richard Reid, britanicul care a încercat în decembrie 2001 să arunce în aer un avion deasupra Oceanului Atlantic, folosind chibrite ascunse în pantofi, a fost arestat.
El avea legături cu al-Qaeda, și asta arătat tuturor că gruparea nu s-a oprit. Că nu se va opri.
De-a lungul timpului, FBI-ul și partenerii lui au înțeles al-Qaeda, i-au înțeles structura ierarhică, și cum să dezlege ițele atentatelor.
Dar criticii au avertizat iar și iar că noile instrumente folosite de guvern în lupta împotriva terorismului erodau drepturile civililor, în timp ce comunitatea musulmană se simțea nedreptățită și mult prea des victimă a zelosului FBI.
În perioada de început a administrației Obama, SUA avea o mulțime de agenți care să se ocupe de securitatea națională. Dar, pe de altă parte, și terorismul evolua și căpăta alte valențe și dimensiuni.
Lumea digitală
AQAP - ramura al-Qaeda cu baza în Yemen a apărut ca o amenințare importantă la securitatea SUA.
Acest lucru a devenit clar în noiembrie 2009, când psihiatrul Nidal Hasan, a ucis 13 persoane si a ranit alte 42 la baza militara Fort Hood, Texas.
O lună mai târziu, de Crăciun, un tânăr nigerian a încercat să arunce în aer un avion de pasageri în Detroit. El avea ascunsă o bombă în lenjeria intimă.
S-a aflat repede că ambii bărbați avea legături cu un lider AQAP pe nume Nwar Al-Awlaki, un american de origine yemenita, care susținea deschis atacurile teroriste și organizațiile teroriste.
Awlaki s-a folosit de internet pentru a vorbi despre America, iar ideile și predicile lui au influențat atacuri în câteva alte țări.
Awlaki a fost ucis într-un atac cu dronă în 2011, o mișcare ce s-a dovedit controversată la acel momen, având în vedere că era cetățean american.
Câțiva ani mai târziu, o altă grupare teroristă a ieșit la lumină din Siria și Irak - Statul Islamic, sau ISIS, o organizație ce va profita din plin de moștenirea digitală a lui Awlaki.
La fel ca al-Qaeda, ISIS avea un plan stufos de operațiuni internaționale, cum ar fi atacurile coordonate din 2015, în care au murit la Paris, 130 de oameni.
Dar, de asemenea, folosea și platformele de social media, ca Twitter șli Telegram pentru a face propagandă.
Europa a fost lovită de un val de atacuri mortale
În SUA un bărbat a împușcat 49 de oameni într-un club de noapte din Orlandp, în 2016.
Un an mai târziu, un altul a lovit cu un camion un grup de cicliști și pietoni în Manhattan. 8 oameni au murit.
Ambii bărbați urmăreau propaganda ISIS.
Timp de aproape 20 de anii, ochii FBI-ului erau ațintiți spre teroriștii internaționali.
Dar la începutul anului 2020, Christopher Wray, directorul FBI, a spus că acest lucru s-a schimbat.
Mișcarea a venit după câteva atacuri ale unor membri ai grupării ”supremația albă” în Charlottesville,Va., Pittsburgh, Pa., Poway, Calif., și El Paso, Texas.
În același timp, grupul extremist conspiraționist și anti-guvern, QAnon, atrăgea și mai mulți adepți.
Acțiunile acestora din Washington DC din 6 ianuarie 2021, asaltul, încheiat cu victime, asupra Congresului, săvârșit de susținătorii lui Donald Trump, l-au pus pe Biden unde este acum.
Guvernul american a prezentat o strategie naţională de luptă împotriva terorismului intern.
Strategia este articulată în jurul a patru piloni, mai degrabă mari orientări decât măsuri concrete, cu obiective de "prevenire, întrerupere şi descurajare", apărând în acelaşi timp libertăţile individuale.
Administraţia Biden vrea mai întâi o îmbunătăţire a schimbului de informaţii la nivel federal şi local despre grupurile sau militanţii extremişti. Departamentul de Justiţie şi Poliţia federală au creat astfel un nou sistem naţional de semnalare a cazurilor care au legătură cu terorismul.
Guvernul vrea, de asemenea, să combată recrutarea de militanţi şi îndemnurile la violenţă în colaborare cu marile companii tehnologice şi cu reţelele de socializare.
Joe Biden a promis în discursul de învestire de la 20 ianuarie că SUA "vor învinge extremismul politic, teoriile supremaţiei albilor şi terorismul intern", și că acasta este prioritatea administrației sale.
Terorismul în Europa
În Europa ultimilor ani, au existat nenumărate atacuri teroriste, majoritatea atribuit Statului Islamic, care au atras atenția publicului internațional.
Atacurile de la 11 martie 2004 din Madrid, Spania, au șocat o lume întreagă. S-au soldat cu 191 de morți și 1.876 de răniți.
Atunci, patru trenuri au fost detonate, după ce la bord au fost plasate 10 rucsacuri pline cu TNT.
Autorii atacului sunt încă necunoscuți.
Apoi, în iulie 2005, au loc patru atentate sinucigașe coordonate, la o oră de vârf, în tre rame de metrou și un autobuz din Londra.
Se soldează cu 56 de morți, inclusiv 4 kamikaze, și 700 de răniți.
O grupare care afirmă că are legături cu al-Qaeda revendică atacurile
Nu este singura metropolă europeană care a avut de suferit. Teroriștii demonstrează că Eurpa este o țintă predilectă și atacă Parisul.
Atentatele teroriste de atunci au însumat o serie de atacuri armate, atentate cu bombă și o luare de ostatici, care au avut loc în capitala Franței în seara zilei de 13 noiembrie 2015, și în primele ore ale zilei următoare, în arondismentele 10 și 11 și în apropierea stadionului Stade de France.
Au avut loc cel puțin 3 explozii și șase atacuri armate, cu 129 de morți și 353 de răniți.
Atentatele au fost revendicate de Statul Islamic.
În dimineața zilei de 22 martie 2016, două explozii au avut loc pe aeroportul Zaventem din Bruxelles și într-o garnitură de metrou.
32 de oameni au murit și 320 au fost răniți în atentatele revendicate de organizația teroristă Stat Islamic.
