Lupta pentru putere ia amploare în cazul complotului din Turcia

Lupta pentru putere dintre guvernul cu rădăcini islamice al Turciei şi temuta sa armată seculară a escaladat după ce un tribuna a acuzat formal un general că a complotat pentru răsturnarea conducerii civile.

Fostul şef al Consiliului de Securitate Naţională, generalul Sukru Sariisik, s-a alăturat altor zeci de ofiţeri în rezervă sau activi acuzaţi că au conspirat pentru a destabiliza guvernul în cadrul unei conspiraţii numită Balioz, "ciocanul." Curtea a mai acuzat un alt general în rezervă şi un colonel.

Procurorii nu au făcut publice dovezile şi nici nu au dat detalii despre acuzaţii, de la lansarea acestora, în ianuarie. Totuşi, ziarul Taraf a publicat ceea ce susţine a fi copii ale documentelor ce detaliază planurile conspiratorilor. Acestea includeau aruncarea în aer a cel puţin două moschei mari în timpul rugăciunilor de vineri, asasinarea unor lideri creştini şi evrei, doborârea unui avion de vânătoare turcesc şi acuzarea Greciei.
Ei sperau ca haosul să ducă la apeluri pentru o preluare militară a puterii şi doreau să transforme stadioanele în închisori în aer liber, unde să poată fi reţinute zeci de mii de persoane care se opuneau trupelor.
Ziarul scrie că a oferit documentele procurorilor care le folosesc în acuzaţii.
Turcii rămân divizaţi în privinţa autenticităţii complotului şi a ameninţării puse. Oricum, echilibrul puterii s-a înclinat puternic în favoarea civililor.
Procurorii au chemat în instanţă, marţi, patru ofiţeri, printre care şi Sariisik.
Consiliul Naţional de Securitate era un puternic grup de oficiali militari , care exercita o puternică presiune asupra guvernului să urmeze o linie strict seculară, inclusiv prin supravegherea strânsă a mişcărilor islamice. Guvernul de opt an al premierului Recep Tayyip Erdogan i-a redus puternic puterile şi l-a transformat în grup de consiliere.
Guvernul de înclinaţie islamică, cu deschidere spre afaceri al lui Erdogan a fost ales pe o platformă ce promirea o exprimare mai deschisă a credinţei, inclusiv o promisiune încă nerespectată de a purta eşarfe pe cap în şcoli.
Partidul a negat că ar încerca să impună religia în politica şi societate. Dar mulţi oficiali militari îl privesc ca pe o ameninţare la adresa statului strict secular construit de Mustafa Kemal Ataturk din cenuşa imperiului otoman în 1923 şi apărat de armată de atunci. Armata a alungat patru guverne de la putere din anii 60 în numele principiilor seculare.

Antena3.ro