Tribunalul Uniunii Europene a apreciat miercuri că Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen a procedat greşit când a restrâns accesul public la unele detalii şi clauze ale contractelor de achiziţie pentru vaccinurile anti-COVID, transmite AFP. Decizia vine cu puțin timp înaintea votului din Parlamentul European pentur un nou mandat al Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene.
Instanţa din Luxemburg a evidenţiat mai multe nereguli, inclusiv refuzul parţial de a face publice declaraţiile privind conflictele de interese ale membrilor executivului european care au negociat achiziţiile de la companiile farmaceutice.
„Comisia nu a acordat publicului un acces suficient de larg la contractele de achiziţie a vaccinurilor împotriva COVID-19”, a comunicat Tribunalul, care fusese sesizat de mai mulţi europarlamentari şi de persoane fizice, potrivit Agerpres.
Reclamanţii au solicitat Comisiei în 2021 acces la toate documentele care ar fi permis înţelegerea termenilor şi condiţiilor de achiziţie şi „asigurarea protecţiei interesului public”, reaminteşte documentul instanţei.
Solicitările aveau la bază o reglementare europeană din 2001 privind accesul public la documentele principalelor instituţii ale UE - Parlamentul, Consiliul şi Comisia. Aceasta din urmă a acceptat doar un „acces parţial” la informaţiile respective, publicând pe internet versiuni cenzurate.
Judecătorii europeni au emis miercuri două hotărâri în care dau în parte dreptate reclamanţilor, anulând deciziile Comisiei care „conţin nereguli”.
Achiziţiile respective datează din 2020 şi 2021. În timpul pandemiei de COVID, Comisia Europeană a negociat cu companiile farmaceutice în numele celor 27 de state membre ale Uniunii.
Tribunalul reaminteşte că, la scurt timp după ce pandemia s-a extins în Europa în primăvara lui 2020, "au fost deblocate circa 2,7 miliarde de euro pentru efectuarea unei comenzi ferme pentru mai mult de un miliard de doze de vaccin". Cele mai multe doze au fost cumpărate sau rezervate de la asocierea americano-germană Pfizer/BioNTech, însă autoritatea europeană de reglementare a omologat şi vaccinurile produse de Moderna, AstraZeneca, Janssen, Novavax şi Valneva.
În paralel cu recursurile în justiţia europeană privind lipsa de transparenţă, parchetul european a deschis la rândul său o anchetă în octombrie 2022, tot pentru respectivele achiziţii controversate.
Înainte de aceasta, în 2021, ziarul New York Times dezvăluise un schimb de mesaje scrise între preşedinta CE, Ursula von der Leyen, şi directorul general al Pfizer, Albert Bourla. Serviciile Comisiei au refuzat cererea unui jurnalist de a afla conţinutul mesajelor, iar ombudsmanul european a criticat această atitudine în vara lui 2022.
Decizia, înaintea votului decisiv pentru Ursula von der Leyen
Hotărârea mult așteptată vine cu doar o zi înainte de un vot decisiv pentru Ursula von der Leyen, care trebuie să obțină joi sprijinul a 361 de deputați europeni pentru a fi reconfirmată în fruntea Comisiei Europene.
În presă au apărut informații despre posibilitatea ca Ursula von der Leyen să fie înlocuită de o alt lider politic din PPE, vorbidu-se chiar de posibilitatea ca acesta să fie președintele României Klaus Iohannis.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, vicepreședintele PPE, Siegfried Mureșan, a spus că nu se pune problema înlocuirii Ursulei von der Leyen.
„Ca vicepreședinte al Partidului Popular European, infirm zvonurile apărute în presa din România conform cărora ar fi existat o ședință de criză a Partidului Popular European. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are sprijinul pentru un nou mandat din partea unei coaliții de partide proeuropene, sub conducerea Partidului Popular European, din care mai fac parte Socialiștii Europeni și Grupul Renew. De asemenea, vor veni voturi adiționale și de la alte grupuri politice, mai ales de la Grupul Verzilor. Votul va avea loc mâine. Suntem încrezători, avem voturile, avem majoritate. Nu există situație de criză, nu a existat o ședință de criză”, a scris Siegfried Mureșan.
