Canada a aprobat testarea cipurilor cerebrale de la Neuralink, compania lui Elon Musk
Publicat acum 1 ora si 5 minute
Conform art.44 din legea privind terorismul în Marea Britanie, ofiţerii în uniformă pot opri orice persoană sau automobil pentru percheziţie, indiferent dacă au motive rezonabile de suspiciune sau nu sau au observat o infracţiune.
Grupurile pentru drepturile omului se plâng că regulamentul permite abuzuri, dar guvernul de la Londra crede că aceste atribuţii sunt importante în lupta contra terorismului.
Secretarul britanic de Interne, Alan Johnson, a declarat că este dezamăgit de decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. El a anunţat că se va face apel şi în funcţie de aceasta, poliţia va continua să beneficieze de aceste puteri.
Cazul a fost deschis în septembrie in septembrie 2003, când poliţia a percheziţionat doi britanici care mergeau spre o demonstraţie la Londra.
Kevin Gillan a fost reţinut timp de 20 de minute, iar ziarista Pennie Quinton timp de jumătate de oră conform propriilor declaraţii- cinci minute conform poliţiei.
Ei au dat statul în judecată pentru că art 44 al amintitei legi ar încălca Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului- şi anume dreptul la libertate şi securitate, dreptul la respect pentru viaţa privată şi de familie, libertatea de expresie şi libertatea de asociere.
Cazul a fost respins în Marea Britanie, cei doi au făcut apel la CEDO şi au obţinut verdictul favorabil.
Tribunalul a stabilit că "puterile coercitive " ale legislaţiei antiterorism reprezintă o interferinţă clar cu dreptul la respect pentru viaţa privată. Interferinţa este reprezentată de natura publică a percheziţiei, deoarece aduce un element de umilire şi ruşine, se arăta.
Tribunalul se arăta revoltat şi de natura subiectivă a iniţierii percheziţiei, bazată exclusiv pe intuiţia profesională a poliţiştilor fără a fi nevoie de alte motivaţii.
Antena3.ro
