Moartea unei românce, victimă a traficului de persoane, a declanșat o mișcare amplă împotriva instituțiilor statului, în Spania

Își spunea Lilia Ochișor, dar nimeni nu-i cunoștea numele de familie. Doar că era moldoveancă, și mamă a doi copii pe care nu îi mai văzuse de 2 ani. Pe Calle d’En Robador din Raval din Barcelona, ​​unde petrecea până la 20 de ore pe zi căutând clienți și bani, era cunoscută sub numele de Lili.

Autopsia de după moartea sa, survenită pe 30 martie 2019 când avea 41 de ani, subliniază că decesul a fost cauzat de leucemie pentru care nu a fost niciodată tratată. Dar adaugă că a avut hemoragii subcutanate, fracturi multiple și semne de „posibil abuz în diferite momente ale vieții sale”.

O viață nefericită și violentă, plină de frică și durere unde nimeni nu a intervenit. Nici măcar instituțiile care ar fi trebuit să o apere.

Organizația Women's Link Worldwide, axată pe drepturile femeii și promotoare a convingerilor istorice pentru eșecuri instituționale, ca în cazul Angelei González, a depus o plângere „pentru acțiune neglijentă” și „pasivitate” din partea diferitelor instituții: Garda Urbană din Barcelona , Mossos d'Esquadra, Corpul Național de Poliție și Parchetul din Barcelona.

Aceștia sunt acuzați că nu au luat nicio măsură în ciuda faptului că știau de situația de vulnerabilitate a femeii chiar de când a ajuns în Spania în decembrie 2011. 

În 2005, femeia a rămas văduvă și responsabilă de copiii ei în România, unde a început să practice prostituția din 2006. În 2011, traficanții au adus-o în Barcelona. „Autoritățile de poliție nu au identificat-o oficial ca fiind victimă a traficului pentru că nu a vrut să denunțe rețeaua de traficanți și i-au refuzat ani de zile protecția la care avea dreptul pentru a o obliga să vorbească”, a precizat Women's Link, care reamintește că Convenția de la Istanbul recunoaște dreptul la protecție a victimelor violenței sexuale, indiferent dacă depun sau nu o plângere.

„Solicitarea plângerii ca condiție pentru accesul la protecție este o practică proastă, contrară reglementărilor internaționale și europene privind traficul de persoane, care pune în pericol siguranța și viața victimelor. Este groaznic de știut că Lili a cerut ajutor și nu a fost protejată”, explică Gema Fernández, avocat al ONG-ului.

Organizațiile denunță că împotriva ei a fost exercitată „hărțuire polițienească și administrativă”. În 2012, Poliția Urbană a arestat-o ​​în ciuda faptului că erau „pe deplin conștienți de situația traficului în scopul exploatării sexuale” a femeilor. În 2014 au cerut internarea ei într-un Centru de Internare a Străinilor (CIE) și i-au dat până la 25 de amenzi între 2012 și 2014 pentru „oferirea de servicii sexuale pe drumurile publice”.

În relatarea cronologică a evenimentelor care însoțește plângerea, Women's Link enumeră semnele care au arătat-o ​​pe Lilia drept victimă a traficului de persoane: a refuzat să depună plângere de teamă că cei care vor suferi represaliile vor fi proprii ei copii, identitatea traficanților ei era cunoscută, a prezentat semne de violență fizică, răni și urme de agresiune. De asemenea, ei subliniază că sănătatea ei mintală s-a deteriorat din cauza presiunii pe care a suferit-o din partea exploatatorilor săi și „din partea mediului”.

În primul an în Spania, potrivit relatării evenimentelor culese de Women’s Link, ea a călătorit în România la fiecare trei luni pentru a-și vedea copiii și a-și pune în ordine documentele administrative. După arestarea sa, a fost inițiat un dosar de expulzare și nu a mai putut călători.

Nu și-a mai văzut copiii. „Situația doamnei Ochișor, și mai precis violențele pe care aceasta le-a suferit în calitate de victimă a traficului de persoane, a făcut obiectul diferitelor cercetări judiciare, toate clasate din lipsa de voință a organelor polițienești și judiciare de a efectua o anchetă cuprinzătoare”, spune ONG-ul în plângerea sa, potrivit Mail BD.

În septembrie 2018, cu șase luni înainte de a muri, Lilia Ochișor a rămas fără adăpost. A dormit pe băncile din Raval sau cu clienții ei, „ceea ce o determină să ofere servicii sexuale mai multe ore pe zi și o expune la mult mai multe violențe de tot felul”. Mânca doar o dată pe zi. O colegă de la Raval i-a oferit o cameră în februarie 2019.

A fost înmormântată pe 4 iunie 2019 la Barcelona. Consiliul Local și-a asumat costurile înmormântării. Organizațiile nu au reușit să-i localizeze copiii.

Suspiciunea unuia dintre martorii dosarului este că fiica ei, care este acum majoră, lucrează ca prostituată în România, supravegheată de aceeași familie care a exploatat-o pe mama ei.