Vladimir Putin "îşi va sărbători aniversarea împreună cu prietenii şi familia", a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Dar susţinătorii lui şi presa oficială au anunţat numeroase evenimente organizate cu această ocazie. Astfel, la Sankt-Petersburg, oraşul său natal, va avea loc un concert în onoarea sa. Susţinătorii lui Vladimir Putin au organizat, de asemenea, un eveniment în centrul Moscovei, duminică, în cadrul căruia vor fi recitate poezii.
Mai multe posturi naţionale de televiziune au prevăzut emisiuni speciale.
Potrivit site-ului de Internet NTV, un program difuzat duminică îl va prezenta pe preşedinte în "momente neoficiale", surprinse în reşedinţa sa privată şi chiar la piscină.
Vladimir Putin, care s-a întors la Kremlin în mai pentru un al treilea mandat de şase ani, după opt ani la preşedinţie şi patru la conducerea Guvernului, nu a ezitat niciodată să îşi arate forma fizică în faţa camerelor de luat vederi.
El a fost deja filmat galopând în stepă, călare pe un cal şi cu pieptul gol, stingând un incendiu sau la comanda unui avion, pe o pistă de bob sau, mai recent, zburând cu deltaplanul alături de cocori în Siberia.
"Din punct de vedere psihologic, el se simte tânăr: de 40 de ani şi nu de 60", a apreciat bloggerul şi redactorul site-ului de Internet Russki Jurnal, Aleksandr Morozov.
În ediţia sa de vineri, cotidianul oficial Rossiiskaia Gazeta, care a consacrat o pagină întreagă acestui eveniment, a publicat urările de aniversare ale "prietenilor lui Putin", între care Anna Chapman, spion rus expulzat din Statele Unite, sau Taghir Haibulaev, campion olimpic de judo, un sport la care preşedintele deţine centura neagră.
"Îi urez preşedintelui să îşi păstreze forma sportivă, chiar dacă, personal, eu cred că el este deja la înălţime", a declarat campionul.
De la învestitura sa în mai, Vladimir Putin nu a exclus niciodată candidatura pentru un alt mandat, permis de Constituţie, care l-ar menţine la Kremlin până în 2024.
În timpul unei întâlniri în apropiere de Moscova, în 2010, el a glumit cu Silvio Berlusconi despre posibilitatea amândurora de a rămâne la putere "până la 120 de ani".
La rândul său, opoziţia intenţionează să îi amintească lui Putin, cu această ocazie, că este timpul să părăsească puterea.
"I-aş ura lui Vladimir Vladimirovici să îşi folosească dreptul constituţional şi să iasă la pensie. Şi de acum până la 65 de ani să scrie şi să publice memorii interesante", a declarat pentru AFP scriitorul Boris Akunin, una dintre figurile mişcării de contestare declanşate în decembrie 2011, după alegerile legislative considerate frauduloase de opoziţie.
Tânărul care a vrut să devină ţar
"Nu credeam niciodată că voi deveni şeful statului", declara Vladimir Putin în februarie, când a devenit preşedinte al Rusiei pentru a treia oară. "Dar mi-ar plăcea ca odată încheiată munca mea, Rusia contemporană să fie o construcţie solidă", adăugă Putin, citat de Mediafax.
Pentru partizanii săi, "verticala puterii" în serviciul "liderului naţional" este garanţia unui viitor radios. Ei felicită intransigenţa de care dă dovadă Putin, chiar şi când acest lucru implică moartea a zeci de persoane nevinovate, cum a fost în timpul crizei ostaticilor de la teatrul Dubrovka din Moscova (2002).
El îşi cultivă acest rol de om dur şi în faţa camerelor de filmat. În timp ce nu vorbeşte deloc despre viaţa sa privată, inclusiv despre cele două fiice ale sale, Putin se lasă filmat călărind la bustul gol prin stepă, stingând incendii la bordul unui avion sau coborând cu bobul pe o pistă.
Dacă ar fi să credem ce scrie profesoara sa Vera Gurevici într-o carte din 2004, Putin, un judoka emerit, a preferat întotdeauna stilul puternic.
Certat pentru că i-a rupt piciorul unui coleg, la vârsta de 14 ani, el răspundea: "Sunt oameni care nu înţeleg cuvintele (...), înţeleg doar forţa", potrivit profesoarei sale, care adaugă că acest lucru i-a rămas întipărit în minte mult timp.
Confruntat din decembrie 2011, de la alegerile legislative controversate, cu o mişcare de contestare fără precedent, Vladimir Putin respinge criticile, calificându-i pe opozanţi drept maimuţe, spioni plătiţi de americani sau incapabili.
"Ei nu au un program unificat, mijloace clare şi comprehensibile de a-şi atinge obiectivele, care nu sunt nici ele clare, şi nu au oameni capabili să facă lucruri concrete", declara el în decembrie.
De atunci, pentru detractorii săi, anii Putin sunt cei ai dispreţului faţă de democraţie, după cum arată maniera în care revine la Kremlin.
Constituţia nu autorizează decât două mandate consecutive la preşedinţie, astfel că el l-a desemnat în 2008 ca succesor pe apropiatul său Dmitri Medvedev. Acesta nu candidează la prezidenţialele din 4 martie, respectând scenariul redactat de "mai mulţi ani", a explicat Vladimir Putin.
Totuşi, Putin a intrat ca reformator în politică, în 1991, devenind un apropiat colaborator al primarului din Sankt Petersburg, după o carieră de ofiţer KGB, despre care nu se cunoaşte aproape nimic, cu excepţia faptului că a activat în fosta Republică Democrată Germană (1985-1990).
În 1996, anul în care a intrat în administraţia preşedintelui Boris Elţîn, care era afectat de alcool şi boli, Putin avertizează chiar împotriva tentaţiei de a reveni la un lider cu mână de fier pentru a restabili ordinea în Rusia.
"Acest confort va trece repede, acel pumn va începe să ne stranguleze", spunea el într-un interviu.
La Kremlin, el a sedus atunci prin eficacitatea sa: din vara lui 1998, a fost numit la conducerea FSB (succesorul KGB), iar un an mai târziu a devenit prim-ministru.
În acest post, el s-a arătat a fi un lider fără concesii, declanşând în octombrie, după un val de atentate, al doilea război din Cecenia, un conflict sângeros care avea să fie baza popularităţii sale, dar şi a imaginii sale autoritare.
În decembrie, Elţîn a demisionat şi l-a lăsat pe Putin la Kremlin.
Bazându-se pe "structurile de forţă" (FSB, poliţie, armată) şi pe apropiaţii săi de la Sankt Petersburg (fost Leningrad, unde s-a născut la 7 octombrie 1952), el s-a debarasat de câţiva "oligarhi", acei oameni de afaceri foarte bogaţi şi influenţi sub mandatul lui Elţîn.
Unii sunt exilaţi, iar preşedintele grupului petrolier Iukos, Mihail Hodorkovski, intrat în rezistenţă, este în închisoare din 2003. Televiziunile trec sub controlul regimului, iar statul preia un rol preponderent în economie. Opoziţia comunistă şi populistă este tolerată deoarece nu atacă fundamentele sistemului.
În ţară domnea ordinea, iar pentru unii acest lucru nu era întâmplător. "Eu cred că Putin este un om pe care Dumnezeu şi destinul l-au trimis Rusiei în timp ce traversa o perioadă dificilă", declara în iulie Vladislav Surkov, fost ideolog al regimului rus.
