Oficialii americani, chinezi şi japonezi ar putea solicita din nou liderilor zonei euro să angajeze mai multe resurse proprii în soluţionarea crizei datoriilor de stat înainte de a cere ajutor din afară.
Pe de altă parte, oficialii europeni vor face presiuni pentru a determina celelalte state G20 să suplimenteze contribuţiile la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a ajuta la rezolvarea crizei.
Cel mai posibil, Administraţia Obama îşi va păstra poziţia recentă, solicitând zonei euro să-şi consolideze mecanismele de siguranţă pentru a împiedica deraierea datoriilor ţărilor din sudul regiunii, precum Italia şi Portugalia, către o direcţie nesustenabilă.
Miniştrii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din statele G20 - cele mai mari economii ale lumii - se întâlnesc în Mexic, la patru zile după ce Uniunea Europeană a aprobat al doilea pachet de finanţare externă a Greciei, de 130 miliarde euro, în timp ce FMI avertizează că incertitudinile privind sustenabilitatea datoriilor de stat ar putea provoca o nouă rundă de recesiune mondială.
În timp ce China, Japonia, Brazilia şi Mexic - statul care deţine preşedinţia rotativă a G20 - au sugerat că sunt dispuse să ajute zona euro, SUA încă nu dau semne că ar vrea să contribuie.
Cele 17 state din zona euro au promis că vor acorda contribuţii suplimentare de aproximativ 200 miliarde euro.
La începutul lunii martie, liderii europeni se vor reuni la Bruxelles, pentru a discuta despre condiţiile de funcţionare ale noului Mecanism European de Stabilitate, fondul permanent de 500 miliarde euro care ar trebui inaugurat în iulie, cu un an mai devreme decât se planificase iniţial. Mecanismul are rolul de a ajuta statele membre UE care au probleme cu plata datoriilor de stat.
Deşi unii oficiali europeni şi Banca Centrală Europeană par să încline către combinarea Mecanismului cu actualul Fond European de Stabilitate Financiară pentru a crea o "plasă de siguranţă" de 750 miliarde euro pentru zona euro, Germania, principalul finanţator al programelor de finanţare externă şi cea mai influentă voce din UE, nu a dat încă niciun semnal în acest sens şi continuă să ceară implicarea mai hotărâtă a FMI în rezolvarea crizei.
Pe lângă criza din zona euro, oficialii finanţişti din statele G20 ar mai putea discuta despre succesorul lui Robert Zoellick la preşedinţia Băncii Mondiale. Zoellick a anunţat săptămâna trecută că intenţionează să se retragă în iunie, odată ce mandatul său de cinci ani va ajunge la final.
Banca Mondială vrea să selecteze un succesor înainte de reuniunile de primăvară care vor începe pe 20 aprilie la Washington şi acceptă nominalizări până pe 23 martie. Poziţia este ocupată în mod tradiţional de un american, în conformitate cu o înţelegere neoficială care prevede de asemenea că şefia FMI ar trebui să fie ocupată de un european.
