Planul, la care s-a lucrat şi sâmbătă, include măsuri care să împiedice situaţii de panică în care deponenţii iau cu asalt băncile şi va aborda problema cercului vicios format între datoria guvernamentală şi crizele bancare. În plus, va pune presiune pe state pentru a elimina reglementările şi birocraţia care inhibă concurenţa, împiedică accesul tinerilor pe piaţa muncii şi fac dificilă deschiderea de noi afaceri.
Scopul ar fi reducerea vulnerabilităţii zonei euro la crize şi o capacitate mai ridicată de rezolvare a actualelor probleme prin creştere economică.
Este neclar dacă noi angajamente de reformă, care s-ar confrunta cu dificultăţi semnificative, vor calma pieţele financiare.
Draghi a declarat că planul va fi prezentat în următoarele zile, înaintea unei reuniuni a liderilor europeni săptămâna următoare.
Planul prevede ca BCE să devină singura autoritate de reglementare bancară, cu puteri ample, urmând să preia şi atribuţiile Autorităţii Bancare Europene, o instituţie "fără dinţi", scrie New York Times.
Ar urma să fie înfiinţat un program de asigurare a depozitelor care să le completeze pe cele la nivel naţional, astfel încât să fie prevenită o situaţie de retrageri masive a depozitelor din bănci în ţări precum Spania sau Grecia.
Draghi va menţine, probabil, insitenţa BCE ca ţările din zona euro să urmeze măsuri de austeritate bugetară, chiar în contextul problemelor economice. Planul ar putea cere însă o abordare diferenţiată a guvernelor în privinţa reducerii deficitului. În locul tăierii fondurilor pentru proiecte de infrastructură şi transport, de exemplu, liderii europeni ar trebui să scadă cheltuielile operaţionale.
Băncile centrale şi investitorii s-au pregătit pentru reacţia de luni a pieţei, în urma alegerilor parlamentare de duminică din Grecia, care ar putea determina dacă ţara poate rămâne în uniunea monetară.
Zona euro nu duce lipsă de planuri menite să rezolve problema creşterii economice anemice din ultimii ani precum şi pentru impunerea disciplinei fiscale membrilor, notează New York Times. Provocarea pentru autorii actualului plan, Draghi, Herman Van Rompuy - preşedintele Consiliului European, José Manuel Barroso - preşedintele Comisiei Europene şi Jean-Claude Juncker - şeful Eurogroup, este de a prezenta propriile propuneri într-un mod care îi va face pe investitori să creadă că se va întâmpla ceva.
