Parlamentul Letoniei a adoptat, joi, măsuri legislative prin care limba rusă va fi limitată pe piaţa muncii şi interzisă pe ecranele ATM-urilor bancare în această ţară fostă republică sovietică, transmite agenția EFE, citată de Agerpres. 

Un prim amendament adoptat în acest sens la Legea Muncii stabileşte că solicitanţilor de locuri de muncă nu li se va mai putea cere cunoaşterea unei limbi străine drept condiţie pentru angajare, cu excepţia cazurilor în care necesitatea cunoştinţelor de limbi străine este justificată în anunţul de angajare.

Deşi prevederea nu face vreo referire explicită la limba rusă, în practică ea vizează angajatorii ce solicită cunoaşterea acestei limbi. Deşi Letonia are o minoritate rusă numeroasă, relaţiile sale cu Rusia sunt considerabil diminuate în contextul războiului din Ucraina, necesitatea cunoaşterii limbii ruse fiind astfel dificil de justificat de companiile letone.

Într-un alt amendament, parlamentul de la Riga a votat interzicerea utilizării limbii ruse pe interfeţele de utilizator ATM. Dispoziţia legală în acest sens, care din nou nu menţionează explicit limba rusă, precizează că informaţiile de pe ecranele bancomatelor pot fi oferite doar în limbile oficiale ale statelor membre în UE sau candidate la aderare şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Măsura va intra în vigoare pe 30 ianuarie 2025.

Letonia şi celelalte două state baltice foste republici sovietice (Lituania şi Estonia) au relaţii tensionate cu Moscova, ele remarcându-se printre ţările cele mai active în susţinerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia. Ele oferă astfel Kievului cel mai substanţial ajutor raportat la propriul PIB, respectiv 1,4% din PIB Lituania, 1,1% Letonia şi 1,3% Estonia. De asemenea, aceste trei ţări acum membre ale UE şi NATO solicită cele mai radicale sancţiuni împotriva Rusiei.

Letonia cere ajutorul alianței, după un incident cu o dronă trimisă de Rusia în Ucraina

Ministrul Apărării din Letonia, Andris Spruds, a cerut, miercuri, ajutorul Alianței Nord-Atlantice pentru apărarea spațiului aerian al țării sale, relatează Agerpres.

Solicitarea vine după ce, sâmbătă, o dronă rusească care urma să lovească Ucraina s-a prăbușit în estul Letoniei.

Alianța Nord-Atlantică "trebuie să continue implementarea unui model activ de rotație a apărării aeriene NATO, care a fost convenit de aliați la summitul de la Washington din această vară", a spus ministrul leton.

El s-a întâlnit în prealabil cu comandantul adjunct al NATO pentru Europa, amiralul Keith Blount, și cu generalul James B. Hecker, din cadrul Comandamentului Central al Forțelor Aerospațiale (AIRCOM) ale alianței, ambii militari de rang înalt aflându-se într-o vizită de lucru în Letonia.

Această țară baltică nu dispune de avioane de vânătoare proprii, astfel că NATO îi asigură protecția în misiuni de poliție aeriană desfășurate de avioane de vânătoare ale altor membri ai Alianței.

O dronă de atac Shahed, de concepție iraniană şi folosită de Rusia în raidurile aeriene asupra Ucrainei, s-a prăbușit, sâmbătă, în apropierea orașului Rezekne, în estul Letoniei.

Potrivit comandantului Forțelor Aeriene letone, generalul Viesturs Masulis, drona s-a abătut de la traiectorie şi s-a rătăcit în spațiul aerian al acestei țări baltice.

Avioanele NATO nu au fost activate pentru a intercepta drona, întrucât nu erau îndeplinite criteriile pentru astfel de situații, a adăugat generalul leton. 

El a fost întrebat de ce drona nu a fost doborâtă și a explicat că aparatele care pătrund în spațiul aerian leton la joasă altitudine sunt supuse unei serii de protocoale. Acestea sunt concepute să stabilească dacă este vorba despre un avion de mici dimensiuni sau de un planor și dacă intrusul este un aparat rătăcit, care a intrat accidental în spațiul aerian al țării.

Potrivit Ministerului leton al Apărării, sistemele armatei au detectat pătrunderea unei drone în spațiul aerian, venind dinspre Belarus, au monitorizat deplasarea acesteia și au determinat locul în care aparatul s-a prăbușit.