Parlamentul de la Londra a adoptat o lege care oferă puteri de supraveghere foarte extinse poliţiei şi serviciilor britanice de informaţii, atrăgându-şi criticile în special ale lui Edward Snowden, avertizorul de integritate american care a dezvăluit amploarea programelor de supraveghere ale NSA, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Odată cu votul favorabil al Camerei Lorzilor în această săptămână, după cel al membrilor Camerei Comunelor, acest proiect de lege lansat de Theresa May în martie, în timp ce încă era ministru de interne, nu mai aşteaptă decât sigiliul regal pentru a intra în aplicare.
"Marea Britanie tocmai a votat legea de supraveghere cea mai extremă din istoria democraţiilor occidentale", "mergând mai departe ca numeroase tiranii", a denunţat pe contul său de Twitter Eward Snowden, fost angajat al Agenţiei de securitate naţională a SUA (NSA) care a dezvăluit în 2013 modul în care aceasta supraveghează comunicaţiile din lumea întreagă.
Cu noile competenţe care le sunt încredinţate prin această lege, serviciile de informaţii sau poliţiştii britanici vor putea, de exemplu, să ceară unui site să le furnizeze istoricul consultărilor oricărui utilizator pe o perioadă de până la un an.
Proiectul de lege "privind competenţele de investigare" depus de Theresa May când încă nu era prim-ministru, înainte de votul favorabil la referendumul asupra Brexitului, oferă o bază legală supravegherii calculatoarelor sau telefoanelor mobile, fixând, totuşi, câteva măsuri de siguranţă, ca obligaţia de a obţine unda verde din partea unui judecător pentru a pune sub ascultare o linie telefonică.
Considerată de criticii săi o "lege a scormonitorilor", textul a făcut deja obiectul unui apel în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care urmează să anunţe verdictul în cursul anului 2017.
"Votarea acestei legi a scormonitorilor este o zi tristă pentru libertatea din Marea Britanie", a denunţat directoarea asociaţiei de apărarea a drepturilor civice Liberty, Bella Sankey. "Sub pretextul luptei împotriva terorismului, statul a pus la punct puteri de supraveghere demne de un regim totalitar, sistemul cel mai intruziv văzut vreodată într-o democraţie", a avertizat ea.
"Este posibil ca alte ţări, inclusiv unele regimuri autoritare puţin cunoscute pentru respectarea drepturilor omului, să utilizeze acest text pentru a-şi justifica propriile legislaţii intruzive în domeniul supravegherii", a menţionat la rândul său directorul executiv al asociaţiei Open Rights Group, Jim Killock.
