Expert în problematica ONG-urilor, el consideră că cel mai important pentru acest sector este independenţa. Din acest punct de vedere, el a evidenţiat deosebirile dintre România şi Polonia la conferinţa "Viitorul organizaţiilor neguvernamentale din România" care a avut loc marţi la Bucureşti.
Societatea civilă şi mediul politic
"Societatea civilă din Polonia s-a implicat în campaniile electorale, însă nu prin reprezentarea unor partide politice. Un exemplu de campanie este aceea de a încuraja mersul la vot, însă reprezentanţii ONG-urilor au fost plătiţi doar de instituţii private, şi nu de stat", a declarat Kuba Wygnanski în exclusivitate pentru Antena3.ro.
Spre deosebire de exemplul polonez, în România au existat frecvent conflicte de interese între activitatea ONG-urilor şi mediul politic. Spre exemplu, Freedom House a fost acuzată că a câştigat fraududulos auditul pentru strategia naţională anticoruţie. Ministerul Justiţiei, în timpul mandatului lui Tudor Chiuariu, a sesizat Parchetul General privind modalitatea în care Monica Macovei şi Alina Mungiu Pipidi, împreună cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile au realizat raportul Freedom House privind Strategia anticorupţie. Mai mult, Monica Macovei, un reprezentant de seamă al societăţii civile, a ales la un moment dat să părăsească acest sector pentru a deveni ministru al Justiţiei.
Finanţarea ONG-urilor
Legat de experienţa poloneză a ONG-urilor, Kuba Wygnanski este de părere că România mai are de învăţat la capitolul eliminării mafiei din societatea civilă, iar finanţarea publică dintre societatea civilă şi instituţiile publice din ţara noastră este de-abia la început.
"Parteneriatul dintre ONG-uri şi instituţiile publice nu este bine înţeles. Doar 10% depinde de stat, prin legile pe care le emite de exemplu, iar restul de 90% depinde de ONG-uri, prin strategiile pe care le aplică. În Polonia este o tradiţie să fim împotriva statului", spune cu mândrie Kuba Wygnanski.
Formalităţi complicate
Totuşi, deşi există diferenţe de percepţie dintre "noi" şi "ei", nici partea poloneză nu a fost ferită de probleme. Din punctul de vedere al societăţii civile poloneze, acestea ar fi legate de numărul scăzut de voluntari din interiorul organizaţiilor, dificultăţi legate de majorarea fondurilor necesare ONG-urilor, precum şi formalităţile complicate pentru obţinerea granturilor oferite de Uniunea Europeană.
"Nu avem un vis (nr. ? ONG-urile), avem numai dorinţe, respectiv de a avea bani, dar fără a avea o anumită strategie şi astfel nu ştim să folosim fondurile primite", a explicat Kuba Wygnanski.
Lipsa unei strategii pe termen lung
La Bucureşti, Kuba Wygnanski a participat marţi la conferinţa "Viitorul organizatiilor neguvernamentale din România", unde a avut ocazia să afle şi părerea părţii române despre problematica ONG-urilor. În acest context, Ionuţ Sibian, directorul executiv al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), organizatoarea conferinţei de marţi, a motivat pentru Antena3.ro că odată cu boom-ul pe piaţa muncii româneşti, oamenii din ONG-uri au migrat către domeniul de business şi că astfel se explică numărul redus de voluntari, dar şi lipsa unei strategii pe termen lung.
"Nu avem ONG-uri puternice, bazate pe voluntariat, care să distribuie voluntari în diverse organizaţii. În România nu există nici măcar o legislaţie care să faciliteze accesul pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile, cum ar persoanele cu dizabilităţi", a precizat Sibian.
Paula Safta, Antena3.ro
