"În cazul în care (grupul) ONU anunţă mâine (vineri) că am pierdut cazul împotriva Marii Britanii şi Suediei, voi ieşi din ambasadă vineri la prânz pentru a accepta să fiu arestat de către poliţia britanică, având în vedere că nu mai există nicio perspectivă semnificativă de apel", anunţă joi Assange în acest comunicat.
"Însă, dacă voi câştiga, iar statele părţi vor fi găsite că au acţionat ilegal, aştept să mi se restituie imediat paşaportul şi să înceteze orice încercări de a mă aresta", adaugă el.
În septembrie 2014, Assange a depus plângere împotriva Suediei şi Marii Britanii la acest organism mandatat de ONU, cu scopul de a obţine o recunoaştere a izolării sale în incinta Ambasadei Ecuadorului, începând din 2012, drept o detenţie ilegală.
Assange s-a refugiat în sediul Ambasadei Ecuadorului la Londra în iunie 2012, după ce autorităţile suedeze au cerut să fie extrădat. El nu a fost acuzat de vreo infracţiune, ci este căutat să fie interogat în Suedia în legătură cu acuzaţii de agresiune sexuală formulate împotriva sa de către două femei.
"Timp de aproape patru ani, domnul Assange a fost privat de un anumit număr al libertăţilor sale fundamentale. În ultimele 816 zile el a fost izolat într-o zonă de 30 de metri pătraţi în incinta Ambasadei Ecuadorului la Londra, fără să aibă acces la aer proaspăt sau lumina soarelui, comunicaţiile sale au fost limitate şi adesea perturbate, nu a avut acces la instalaţii medicale adecvate, a fost supus unei supravegheri continue a timpului său şi se află într-o stare constantă de insecuritate juridică şi procedurală. Domnul Assange nu a fost inculpat", se arăta în textul trimis atunci WGAD.
În cazul în care comunitatea internaţională îi dă dreptate şi apreciază că Londra şi Stockholmul nu au acţionat cu respectarea legii, Julian Assange cere să i se restituie imediat paşaportul şi să fie oprită orice încercare de reţinere a sa.
Vizat de un mandat de arestare european, australianul în vârstă de 44 de ani refuză să se predea Suediei, de teamă că ar fi extrădat către Statele Unite, unde ar putea să i se reproşeze publicarea pe site-ul WikiLeaks, în 2010, a aproximativ 500.000 de documente referitoare la Irak şi Afganistan - clasate secret al Apărării - şi a 250.000 de comunicări diplomatice.
