Campania
electorală din Statele Unite s-a mutat din nou peste graniţă.
Candidatul democrat Barack Obama a întreprins o vizită în
zonele fierbinţi. A început cu Afganistanul, după care s-a
oprit în Orientul Mijlociu, pentru a-şi expune viziunea
politică. Reacţiile interne nu au întârziat să apară.
Condy
intră în joc
Dacă
McCain, contracandidatul politicianului de culoare, era normal să
riposteze, interesantă este mişcarea făcută de Casa Albă. Nici
nu s-au răcit bine urmele lăsate de Obama, că pe ele va păşi
Condoleezza Rice. Ea se va întâlni luni, la Abu Dhabi, cu
opt lideri arabi, pentru a-i convinge să fie cooperanţi cu
Executivul irakian dominat de şiiţi. La dicuţii va participa şi
ministrul irakian de Externe, Hoshyar Zebari . Totodată, secretarul
de stat al SUA va discuta despre Iran şi Liban cu participanţii la
reuniune.
Până
atunci însă, artizana invaziei din Irak a atenţionat
ambasadele SUA să limiteze sprijinul dat celor doi candidaţi la
preşedinţia americană, Barack Obama şi John McCain.
Aliat
necondiţionat al ?ţării-miracol?
Politica
lui Barack Obama în Orientul Mijlociu nu pare a se depărta
prea mult de actuala poziţie a administraţiei americane, de vreme
ce el a promis Israelului un sprijin necondiţionat, întrucât
Iranul dotat cu bomba atomică este ?o mare ameninţare? pentru
lume. Un discurs foarte asemănător cu acela al lui George Bush şi
care pune sub semnul îndoielii bunele intenţii ale
candidatului democrat în ceea ce priveşte spaţiul arab.
Pentru că, inevitabil, declanşarea războiului în Iran va
afecta grav întreaga zonă, ducând la dispariţia unei
stabilităţi şi aşa precare şi obţinută cu mari concesii
reciproce.
Este
interesant de urmărit ecourile pe care declaraţiile făcute de
Obama în statul evreu, ?ţara-miracol?, aşa cum a numit el
Israelul, le vor stârni în rândul aliaţilor arabi
tradiţionali ai Statelor Unite. Pentru că probabilul viitor locatar
de la Casa Albă a mai atins un subiect sensibil, în timpul vizitei în Israel. Candidatul
democrat a promis că nu va aştepta câţiva ani sau al doilea
mandat pentru a accelera procesul de pace, ci va face acest lucru
imediat după instalarea la Casa Albă. Dar el a reafimat că
Ierusalimul va fi capitala Israelului, fără a preciza care va fi,
în acest caz, capitala Palestinei. O declaraţie care a stârnit
furia palestinienilor în luna iunie şi nu poate fi primită
mai bine acum. Mai ales că el s-a arătat de acord şi cu refuzul
statului evreu de a negocia direct cu Hamas.
2010
? anul retragerii din Irak
Dacă
situaţia din Afganistan l-a îngrijorat pe fostul adversar al
lui Hillary Clinton, Irakul pare deja un capitol încheiat. Sau
care se va sfârşi în 2010. ?Am propus o retragere
gradată în 16 luni (după înscăunarea sa la Casa Albă
? n. n.). Am subliniat că administraţia şi armata americană nu
pot rămâne aici pentru totdeauna?, a declarat Barack Obama
în timpul escalei făcute la Omman. ?Au fost făcute progrese
în materie de securitate, acum avem nevoie de o soluţie
politică, a subliniat Barack Obama.
El
a precizat că restrângerea contingentului american din Irak va
duce la întărirea celui din Afganistan, unde armata SUA se
confruntă cu o recrudescenţă a atacurilor rebelilor islamişti şi
a suferit în ultimele două luni mai multe pierderi ca în
Irak.
Interesant
este că omul pe care mulţi îl văd ca devenind primul
preşedinte de culoare din istoria Statelor Unite a efectuat o scurtă
vizită surpriză în Kuweit. Despre aceasta, nu s-au dat nici
un fel de detalii, totul limitându-se la anunţul sec: ?Au
fost abordate subiecte de interes comun?.
McCain
consideră că Obama s-a grăbit, avansâns data retragerii
Candidatul
democrat la preşedinţia SUA nu s-a limitat la a vizita, în
Irak, doar Bagdadul. El a purtat discuţii la Ramadi, capitala
provinciei Anbar, fostul bastion al rezistenţei sunnite, cu Abou
Richa, şeful unei alianţe tribale finanţate şi înarmate de
SUA. Cu ajutorul triburilor, pe care le-a întors împotriva
Al-Qaida, armata americană a reuşit să asigure în acea zonă
o stabilitate minimă. Richa a subliniat că retragerea forţelor
armate trebuie făcută cu prudenţă, ?atunci când armata
irakiană va avea capacitatea şi va fi pregătită să asigure
stabilitatea în zonă?.
O
poziţie mai curând apropiată de a lui John McCain, care l-a
somat pe Obama încă de luni să îşi recunoască
greşeala de a avansa o dată a retragerii americane. Senatorul de
Arizona a admis că, în următorii doi ani, efectivele de
militari americani din Irak ar putea fi mult reduse. O diminuare,
consideră el, datorată faptului că SUA ?sunt pe cale să câştige
războiul? graţie eforturilor făcute în 2007, când
numărul de soldaţi a fost suplimentat masiv.
Schimbări?
Poate după campanie
După
cum se vede, spaţiul arab a devenit un jucător extrem de important
în campania electorală americană. Iar aşteptările de la o
eventuală schimbare a culorii politice în care va fi
înveşmântată Casa Albă după alegerile din acest an
sunt din ce în ce mai mici. Modificări majore nu vor fi, în
ceea ce priveşte spaţiul arab. Sau, cel puţin, nu se anunţă de
teama celor 50 % dintre alegători care sunt de acord cu politica lui
George Bush. Cel mai îngrijorător lucru este că războiul
împotriva Iranului rămâne iminent. Iar procesul de pace
israeliano-palestinian fie se desfăşoară în condiţiile
stabilite de americani împreună cu statul evreu, fie va avea
aceeaşi soartă ca până acum.
Sursă foto: api.ning.com
Arabia la zi
