"Japonia este în urma altor puteri mari economice în privinţa acordurilor de liber schimb. Există sentimentul, în arhipelag, de acum ori niciodată", a explicat Ivan ţelicitcev, profesor la o universitate din Niigata, Japonia.
După ani de tergiversări, autorităţile din Tokyo au decis să înceapă negocierile comerciale aproape simultan, sub impulsul noului premier conservator Shinzo Abe.
"Este pentru prima oară după perioada premierului Koizumi (2001-2006) când Japonia este condusă de un om puternic. Pentru a-şi marca autoritatea, Abe trebuie să facă din Japonia un actor puternic în construcţia zonelor de liber schimb, care va desena economia mondială în anii 2020 şi după", a arătat ţelicitcev.
Abe a anunţat la jumătatea acestei luni intenţia de a participa la negocierile TPP, menite să creeze o vastă zonă mondială de liber schimb între 12 state riverane Pacificului, între care Japonnia, SUA, alte state nord-americane, din America de Sud şi Asia de Sud-Est.
Participarea Japoniei la negocierile TPP, dorită de SUA, dă amploare acestui proiect, care reuneşte 40% din PIB-ul mondial.
Celelalte puteri economice în discuţii cu Japonia au intensificat la rândul lor eforturile în această direcţie.
"UE, China şi Coreea de Sud au simţit presiunea şi au început discuţii oficiale cu Japonia", a subliniat Ikuo Kuroiwa, analist la Institutul pentru economie şi dezvoltare, evocând un efect de domino.
În 25 martie, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au decis împreună cu Abe începerea oficială a negocierilor pentru un acord de liber schimb UE-Japonia.
O zi mai târziu, China şi Coreea de Sud au început la rândul lor discuţii tripartite cu Japonia, cele trei state reprezentând împreună 20% din PIB-ul mondial.
