Cu nouă zile înainte de predarea puterii, acesta arăta că "victoria lui Ianukovici este proiectul Kremlinului. Este o poitică de profundă dependenţă faţă de Rusia" .
Iuşcenko a fost liderul demonstraţiilor de stradă din 2004 contra victoriei lui Ianukovici, susţinut de Kremlin, la alegerile prezidenţiale din acel an. Numite Revoluţia Portocalie, mişcările de stradă au forţat Curtea Supremă să respingă victoria frauduloasă a lui Ianukovici şi să organizeze noi alegeri câştigate de Iuşcenko.
Ulterior însă, Ianukovici a strâns capital politic datorită regimului ineficient a lui Iuşcenko, pregresului lent pentru integrarea european, şi criza economică.
Iuşcenko a avut cuvinte dure şi la adresa planurilor lui Ianukovici de a oferi Rusiei o cotă în managerierea gazoductelor ucrainene şi să extindă contractul de închiriere pentru Rusia bazei navale de la Marea Neagră.
"Este dureros şi înjositor pentru mine să aud aceste promisiuni. Ne discreditează ca naţiune, ca ucraineni," arăta Iuşlcenko. Acesta s-a străduit să alunge flota rusească de la Marea Neagră de pe teritoriul ucrainean. El califica promisiunea rivalului său ca flota să rămână ca "politica colonizării."
Antena3.ro
