Premierul slovac Robert Fico s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin
Publicat acum 2 ore si 35 minute
Franco Frattini, ministrul italian de Externe, aprecia că Tratatul de la Lisabona a stabilit că "dacă unele state doresc să intre în cadrul unei cooperări mai mari între ele, pot face acest lucru". Aceasta a fost deja cazul cu euro şi acordurile Schengen privind călătoriile libere transfrontaliere, iar acum pot fi aplicate pentru "apărarea comună europeană".
În cadrul unui interviu pentru The Times, oficialul sublinia că ?s-a ajuns la capătul unei poveşti de fără sfârşit": tratatul care va intra în vigoare în decembrie, va fi promulgat joi la summitul UE în care se va alege şi preşedintele UE şi ministrul de Externe.
El a avertizat că "dacă nu găsim o politică externă comună, există riscul ca Europa să devină neînsemnată. Vom fi depăşiţi de G2 a Americii şi China, axa Pacificului, iar axa atlantică va fi uitată. Avem nevoie de voinţă politică şi angajament, altfel oamenii din Europa vor fi deziluzionaţi şi dezmăgiţi. Oamenii se aşteaptă la multe de la noi. După Lisabona nu vom mai avea alibi".
Este "un obiectiv necesar să avem o armată europeană?, declara Frattini. "De exemplu Afganistan: preşedintele american cere Poloniei, Italiei sau Marii Britanii mai multe trupe. Dacă exista o armată europeană. Dacă exista o armată europeană, vom avea o 'cutie cu unelte ' de unde să extragem. Ar putea avea nevoie de 30 de avioane:ar putea să întrebe dacă armata europeană este în poziţia de a le oferi."
Frattini declara că acum "fiecare ţară îşi dubleză forţele armate, fiecare din noi trimite maşini blindate, oameni, tancuri avioane în Afganistan. Dacă exista o armată europeană, Italia putea trimite avioane, Franţa -tancuri, Marea Britanie - maşini blindate, iar astfel s-ar optimiza folosirea resurselor.".
Întrebat cum s-ar putea armoniza diferitele echipamente şi sisteme, Fratini a declarat că Afganistan a demonstrat deja acest lucru.
Frattini mai aprecia că Europa post Lisabona mai este "obligată" să formuleze politici comune pentru creşterea economică, inclusiv investiţie şi infrastructură, lupta împotriva crimei organizate sau a imigraţiei ilegale.
Cea mai mare problemă rămâne însă formarea unei politici externe comune, mai ales că situaţia din Balcani, Iran, Orientul Mijlociu sau iintegrarea Turciei nu au întâlnit o unanimitatea de opinii până acum.
Antena3.ro
