Sondajul, apărut în cotidianul Frettabladid, arată că 59,6 % din islandezi doresc ca insula lor să fie candidată la aderarea la UE, în timp ce 68 % vor înlocuirea monedei naţionale, coroana, cu euro. În septembrie 2007, doar 48,9 % dintre subiecţi erau în favoarea candidaturii Islandei la aderarea la UE. În octombrie, când sectorul financiar islandez s-a prăbuşit şi statul a preluat controlul a trei bănci principale, 68,8 % din islandezi doreau ca Islanda să se integreze în UE şi 72,5%, ca ţara lor să adopte euro.
Cifrele publicate luni indică o scădere de nouă puncte faţă de octombrie, explicabil în parte de dificultăţile întâmpinate în cursul negocierilor pentru ca Islanda să poată beneficia de un ajutor internaţional, acordat în cele din urmă săptămâna trecută.
Timp de mai multe săptămâni, ajutorul a fost blocat din cauza presiunilor Marii Britanii şi Olandei care doreau ca Islanda să ramburseze banii deponenţilor din cele două ţări, blocaţi într-o bancă islandeză intrată în faliment. Londra a recurs atunci la o lege antiteroristă pentru a bloca bunurile băncilor islandeze instalate în Regatul Unit.
De pe urma acestui diferend au beneficiat euroscepticii şi teoria lor conform căreia UE îi avantajează pe cei mai mari membri ai săi, în timp ce interesele unor ţări mici, precum Islanda, care are circa 320.000 de locuitori, sunt deseori neglijate.
Agerpres
