Irlanda a fost singurul stat comunitar care a supus Tratatul de la Lisabona unui referendum şi asta numai pentru că o impunea Constituţia republicii. Celelalte guverne europene au optat pentru ratificarea Tratatului în Parlamente şi au evitat consultarea electoratului, de teamă că rezultatul va fi negativ.
Respingerea noului tratat va redeschide criza instituţională declanşată în 2005, când alegătorii francezi şi olandezi au spus ?nu? Constituţiei europene.
Actualul tratat reia prevederile de bază ale Constituţiei, simplificate şi cu unele amendamente. Guvernul irlandez şi marile partide au făcut o campanie intensă pentru un vot pozitiv. Dar şi adversarii tratatului s-au străduit să convingă populaţia. Ei au prezis creşterea impozitelor, lichidarea neutralităţii Irlandei şi impunerea dreptului la avort. Argumentele au fost respinse de partizanii tratatului, dar opiniile alegătorilor au rămas împărţite.
Irlandezii au respins, în 2001, şi tratatul de la Nisa, pe baza căruia funcţionează în prezent Uniunea, dar atunci documentul a fost în cele din urmă aprobat la un nou referendum. De această dată, guvernul a dat asigurări că nu va relua consultarea.
Antena3
