Investigație The Guardian: Cum s-a îmbogățit Potra în Congo angajând paznici de supermarket și șoferi de camion pe post de mercenari

În ianuarie, după ce un asediu de doi ani al orașului congolez Goma s-a încheiat într-o victorie pentru rebelii M23 și trupele rwandeze, un grup de 300 de dubioși mercenari albi au fost aliniați pentru ca înfrângerea lor umilitoare să fie și televizată, scrie The Guardian. E vorba de mercenarii români ai lui Horațiu Potra.

„Cu noi nu e de glumă!”, s-a răstit la ei Willy Ngoma, purtătorul de cuvânt al grupării rebele M23, în timp ce unul dintre mercenari se foia, deși îi fusese ordonat să stea în genunchi cu mâinile în spatele capului.

Cu o zi înainte, pe 28 ianuarie, milițiile M23 și soldații armatei Rwandeze capturaseră împreună cel mai mare oraș din estul Republicii Democratice Congo. A fost o înfrângere neașteptată, nu doar pentru forțele congoleze, dar și pentru europeni, în condițiile în care autoritățile congoleze sperau că aceștia vor putea proteja orașul.

Congo are o istorie lungă a angajării de mercenari albi. Astfel de grupări de mercenari au dus infame campanii împotriva rebelilor în anii turbulenți de după independența obțină în 1960, față de Belgia.

Fostul dictator Mobutu a angajat, de asemenea, mercenari iugoslavi în timp ce regimul său se prăbușea, în anii 1990.

La sfârșitul lui 2022, în timp ce M22 înconjura Goma, guvernul congolez a angajat două companii de militari privați – una dintre ele, Agemira, era formată din aproximativ 40 de foști militari francezi care au furnizat informații și sprijin logistic armatei congoleze.

Majoritatea mercenarilor folosiți în luptă a venit, însă, de la gruparea lui Horațiu Potra, personajul din România implicat și cu fostul candidat pro-rus Călin Georgescu. Potra era cunoscut pentru faptul că a acționat ca bodyguard pentru politicieni și la mine din Africa.

La vârful activității lor în Congo, mercenarii lui Potra erau în număr de aproximativ 1.000, majoritatea români. În cercurile de securitate congoleze erau cunoscuți drept „Romeoii”.

Gruparea lui Potra a condus o operațiune neglijentă în Congo, afectată de dispute legate de plăți și penurie de echipament. În grupare erau și foști militari sau foști membri ai forțelor de securitate, dar și recruți fără antrenament – paznici de supermarket, de exemplu – conform unei investigații comune de un an a Guardian, Public Record (România) și publicația belgiană Le Soir. Românii au lucrat în strânsă colaborare cu milițiile locale congoleze și au participat și la lupte.

În timp ce forțele congoleze și aliații lor din jurul Goma se prăbușeau între 27 și 28 ianuarie, mercenarii români au luat-o la fugă spre sediul ONU din centrul orașului, abandonând echipament militar, puști și jeep-uri.

„Urmau să fie uciși rapid”, spune un oficial ONU de rang înalt, sub rezerva anonimatului.

Luptătorii M23 au ajuns la baza ONU, unde le-au dat mercenarilor români două ore să se predea. Unii s-au cățărat pe zidurile hotelului Serena din apropiere pentru a putea privi în interiorul complexului, fapt ce a produs panică în interior.

„A fost o criză cât se poate de reală”, spune oficialul ONU citat, care a adăugat și că revenirea acasă a mercenarilor lui Potra a implicat o negociere cu miză mare între președinți de state, lucru confirmat și de alte două surse ONU.

După ce purtătorul de cuvânt militar al M23 a terminat să-i certe pe mercenari, românii au fost urcați în autobuze ONU cu ferestre cu grilaj. Mai mult de 280 de mercenari dintre cei 1.000 plecaseră înainte de căderea orașului Goma, mulți dintre ei scoși de acolo pe la granița rwandeză și duși cu avionul casă.

Cel puțin patru au fost uciși în timpul „serviciului” lor de patru ani în provincia congoleză Kivu de Nord.

„A fost un circ acolo”, spune un fost membru al forțelor speciale din România, care a stat în Congo doar șase săptămâni, motivând că acolo erau condiții groaznice.

Cine erau mercenarii lui Potra

În 2022, se răspândise rapid vorba printre cercurile de securitate românești că Horațiu Potra recrutează. Bărbați cu salarii mici, cu rate la bancă și cu familii de întreținut s-au grăbit să profite de această oportunitate.

Unii dintre ei, la fel ca Potra, făcuseră parte din Legiunea Străină, alții erau doar colegi de-ai săi. Alții erau foști paznici, foști polițiști sau militari, alții erau încă pe poziții dar și-au luat concedii fără plată pentru a merge în Africa.

La sosirea în Goma, mercenarii semnau un contract de trei pagini – salariul era între cinci și șase mii de dolari pe lună în funcție de experiență – jurnaliștii Guardian scriu că au văzut și consultat mai multe astfel de contracte semnate între 2022 și 2024.

Inițial, contractele au fost semnate cu o companie înregistrată în Regatul Unit cu numele GPH La Role LTD, deținută de fratele lui Potra. Ulterior, contractele au fost transferate pe o companie înregistată în Congo – Amani Sarl.

Contractele prevedeau un regim de muncă de trei luni de activitate, cu o lună liberă, și fără asigurare medicală. Compania lui Potra asigura veste antiglonț și o pușcă Kalașnikov. Toate celelalte echipamente necesare se achiziționau pe banii mercenarilor.

Pentru Victor Răilean, un ofițer privat de securitatedin Moldova, care l-a întâlnit pe Potra prima oară în 2019, oferta șefului mercenarilor reprezenta o oportunitate importantă. Răilean s-a dus în Congo pentru a-i face fiului său, pe care-l iubea mult, „un cuibușor”.

Răilean a fost împușcat în februarie 2024 în timpul unei ambuscade, la 25 de kilometri de Goma. A murit, ulterior, din cauza rănilor. Vasile Badea, fost polițist, a fost și el ucis în acea zi. Grupul lor ceruse extragerea din zona de război înainte, conform unor înregistrări pe WhatsApp.

Un mercenari i-a spus lui Potra în timpul bătăliei: „Nu putem să ne mișcăm pentru că ne vânează cu lunetiștii. Dacă plecăm acum, ne zboară creierii”.

Un supraviețuitor al ambuscadei a declarat pentru The Guardian: „S-au făcut greșeli foarte mari, li s-a spus asta, iar greșelile nu au fost rectificate. Rezultatul a fost că oamenii aceia au murit”.

Cinci mercenari au descris o operațiuni dezorganizată cu recruți fără antrenament și nepotriviți pentru lupte. Doi oficiali occidentali din Goma au estimat că doar aproximativ 30% dintre mercenari fuseseră membri activi ai Legiunii Străine.

„Când aduci să lupte șoferi de camion, paznici de supermarket de peste 60 de ani... Am realizat că operațiunea asta nu era deloc bine organizată, așa că am cerut să plec acasă”, spune unul dintre recruți, descriind compania privată militară a lui Potra drept „un circ”.

Mercenarii fuseseră desfășurați pe poziții fortificate din apropierea liniei frontului, pe dealurile de la nord de Goma și în jurul unui oraș satelite contestat din nord-vest. Oficial, contractele lor prevedeau că ei vor face activități de „antrenament, calificare și certificare a personalului local de securitate”.

Felix Tshisekedi, președintele Republicii Democratice Congo, a negat că românii erau mercenari, spunând, la rândul său, că ei ofereau servicii „de antrenament” pe câmpul de luptă. Totuși, clipurile video și mărturiile unora prezenți în Congo arată că a fost vorba de o operațiune militară în toată regula.

A existat o „o forță de reacție rapidă” a mercenarilor, pentru extracția celor care erau atacați sau prinși în ambuscade, echipe care operau drone de supraveghere și echipe care se ocupau de coordonarea loviturilor de artilerie.

Românii purtau haine militare și trăgeau mitraliere și cu mortiere, conform imaginilor. În unele cazuri, chiar trăgeau direct focuri de artilerie, au declarat unii dintre ei.

Unul dintre mercenari, care luptase în Irak și Afganistan, spune că echipele care controlau mortierele au tras spre pozițiile M23 de-a lungul a două săptămâni în primăvara lui 2024. El spune că nu a mai participat după în atacuri pentru că ele nu erau în contract și nu erau plătite – „Participam la operațiuni militare pe gratis”.

Posibile acuzații de crime împotriva umanității

Republica Democratică Congo (DRC) este una dintre cele cinci cele mai sărace țări din lume, conform Băncii Mondiale, iar peste 70% din populația sa supraviețuiește cu doar doi dolari pe zi. Conform mercenarilor, firma lui Potra falsifica numărul celor mercenarilor prezenți în Congo.

„Mințeau cu privire la câți suntem. În loc să avem 100 de oameni pe câmpul de luptă, eram de fapt 70”, spune unul dintre mercenari, explicând că se prefăcuse că locuiește în patru spații locative diferite pentru a-i păcăli pe inpsectori.

Mercenarii vorbeau și despre penuria de echipament și despre măsurile de tăiere a cheltuielilor. „Până la urmă, scopul companiei era să facă profit”, spune unul dintre ei.

M23 a capturat o bucată mare de teritoriu în estul DRC după ce a lansat o ofensivă majoră la sfârșitul lui 2021, iar ca răspuns, armata congoleză a recurs la miliții pro-guvernamentale, cunoscute în Swahili drept Wazalendo (patrioți).

Wazalendo reprezentau grupări nestructurate sau miliții organizate cu mii de luptători precum Alianța Patrioților pentru un Congo Liber și Suveran (APCLS) sau Coaliția Mișcărilor pentru Schimbare (CMC), ai căror lideri sunt sancționați pentru crime împotriva umanității – printre acestea se numără și recrutarea de copii care să lupte ca soldați.

Românii au colaborat cu milițiile locale, oferindu-le acestora bani și muniție, conform înregistrărilor audio și interviurilor. Unii membri ai milițiilor au fost acuzați de crime de război – astfel că mercenarii români au devenit și complici, conform experților juridici citați de Guardian.

E neclar, însă, cu ce grupări armate au cooperat românii, pentru că niciunul dintre ei nu a specificat vreunul. În plus, ei insistă că nu sunt mercenari – „Dacă ești din Occident, ești contractant militar. Dacă ești din est, ești mercenar”, se plânge unul dintre ei.