Întrunire a şefilor de stat şi guvern, la Bruxelles: Viitorul preşedinte al UE, printre posibilele teme

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană se întâlnesc, astăzi şi mâine, la Bruxelles. Chiar dacă subiectul nu este, oficial, pe ordinea de zi, liderii europeni vor discuta, cu siguranţă, despre viitorul preşedinte al Uniunii - o funcţie înfiinţată prin Tratatul de la Lisabona. Până nu demult, fostul premier britanic Tony Blair era marele favorit pentru acest post, dar în ultimul timp numele său întâmpină o opoziţie tot mai puternică.

Tratatul de la Lisabona îi acordă viitorului preşedinte al Uniunii Europene un mandat de doi ani şi jumătate care poate fi reînnoit o singură dată. Prin crearea acestei funcţii, s-a urmărit ca Uniunea Europeană să capete o identitate mai precisă decât în actualul sistem al preşedinţiilor rotative de şase luni.

Deşi nu şi-a prezentat oficial candidatura, Tony Blair se bucură de sprijinul declarat al Italiei, Irlandei şi, bineînţeles, al Marii Britanii. Dar statele din Benelux şi Austria resping desemnarea lui Blair.

Acesta este acuzat că a susţinut războiul din Irak iar în actuala sa funcţie de trimis special în Orientul Mijclociu nu s-a remarcat prin nimic deosebit. În plus, se afirmă că nu ar fi normal ca preşedintele Uniunii să vină dintr-o ţară care nu aparţine "zonei euro" şi este, în general, rezervată faţă de integrarea europeană.

Premierul Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, apreciat ca mediator între marile puteri ale Uniunii, s-a declarat deja interesat să candideze împotriva lui Blair.

Ca să complice şi mai mult lucrurile, multe voci susţin că Uniunea ar trebui prezidată de o femeie iar Letonia a avansat deja candidatura fostei sale preşedinte, Vaira Vike Freiberga.

Un candidat al compromisului ar putea fi fostul premier finlandez Paavo Lipponen, în timp ce actualul şef al guvernului olandez, Jan Peter Balkenende, a anunţat că nu este interesat de funcţie.

Până la alegerea unui preşedinte european, mai rămâne totuşi ca Tratatul de la Lisabona să fie în sfârşit ratificat şi de Cehia. Liderii europeni sunt convinşi că obstacolul va fi depăşit, chiar şi cu preţul concesiilor de ultimă oră cerute de preşedintele ceh Vaţlav Klaus.



Antena 3