"Constat cu regret că partidele politice nu au reuşit să înregistreze progrese semnificative, de mai bine de trei ani, pentru a pune în aplicare" verdictul Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în acest caz, a precizat Stefan Füle.
În urma sesizării depuse de liderii comunităţilor de romi şi evrei din Bosnia, Dervo Sejdic şi Jakob Finci, CEDO a stabilit în 2009 că legea fundamentală bosniacă este discriminatorie pentru cele două comunităţi.
"Fără un acord (pentru modificarea Constituţiei) (...) calea europeană a Bosniei va fi blocată", a subliniat comisarul.
Sistemul instituţional local, creat în 1995 prin Acordul de Pace de la Dayton (Statele Unite) şi care a pus capăt conflictului intercomunitar din 1991-1995, rezervă numai cetăţenilor provenind din cadrul "populaţiilor componente" - sârbi, croaţi şi musulmani - accesul la Camera superioară a Parlamentului şi la preşedinţia tripartită a statului.
Această discriminare îi afectează în egală măsură toate celelalte minorităţi din ţară, dar şi pe cetăţenii care refuză să fie încadraţi într-una dintre cele trei comunităţi etnice.
Revizuirea Constituţiei este ultima condiţie impusă de Bruxelles Bosniei, înainte să poată să obţină statutul de candidat la aderarea UE. Până în prezent, liderii politici locali nu au reuşit să găsească o formulă pentru a suprima această discriminare.
