Breivik dă "un ultimatum" Ministerului norvegian al Justiţiei, pe care-l somează să ridice obstacolele pe care i le-a impus în mod deliberat, în opinia sa, cu scopul de a-l împiedica să fondeze "Partidul Fascist Norvegian" (NFP) şi "Liga Nordică" (NL).
La 22 iulie 2011, Breivik, în prezent în vârstă de 35 de ani, a ucis 77 de persoane în numele luptei împotriva multiculturalismului şi "invaziei musulmane".
Mai întâi el a detonat o bombă în apropierea sediului Guvernului, la Oslo, soldată cu opt victime, iar apoi a deschis focul asupra participanţilor la o reuniune a Tinerilor Laburişti, pe Insula Utoya, omorând alte 69 de persoane, marea majoritate adolescenţi.
Breivik dă asigurări că s-a "convertit" la cauza democratică, după verdictul pronunţat în august 2012, şi spune că vrea să creeze un partid cu scopul de a-şi apăra ideologia, dar fără să recurgă la violenţă.
"Ca fost militant, inima mea plânge pentru barbaria pe care am comis-o pe 22 iulie", afirmă el în scrisoare, pe care a redactat-o în închisoare, unde ispăşeşte o pedeapsă la 21 de ani, susceptibilă să fie prelungită ulterior.
"Ca fost militant, cel mai important lucru din viaţa mea este să acţionez pentru ca un asemenea lucru să nu se mai întâmple niciodată. Scopul NFP şi NL este ca acest lucru să nu se repete", scrie el, după care semnează "Anders Behring Breivik, secretarul partidului şi candidat la deputăţie din partea NFP şi NL".
În Norvegia, deţinuţii îşi păstrează toate drepturile civice, indiferent de asprimea pedepsei.
Însă Breivik afirmă că, în practică, autorităţile penitenciare îi încalcă drepturile, confiscându-i scrisorile menite să strângă semnăturile de care are nevoie pentru a-şi înregistra partidul.
Autorităţile carcerale dezmint această acuzaţie şi afirmă că, în conformitate cu mandatul lor, cenzurează scrisorile deţinuţilor susceptibili să incite la fapte penale.
