Liderii din Uniunea Europeană se reunesc neoficial luni pentru prima dată după alegerile europarlamentare şi par aproape de un consens privind împărţirea funcţiilor de conducere de la Bruxelles, începând cu un nou mandat pentru Ursula von der Leyen ca şefă a Comisiei Europene, transmit Reuters şi AFP, citate de Agerpres. Vor fi discutate de asemenea preşedinţia Consiliului European şi conducerea diplomaţiei europene, în timp ce Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European din ianuarie 2022, pare să aibă asigurat al patrulea post din cele cunoscute ca "top jobs" - cele mai importante din UE. Numele lui Klaus Iohannis, vehiculat până acum pentru unul dintre posturile de conducere ale UE nu mai apare în discuție.
Succesorul lui Charles Michel ca preşedinte al Consiliului va fi probabil fostul prim-ministru portughez Antonio Costa, iar ca înalt reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, în locul lui Josep Borrell, urmează potrivit agenţiilor citate să fie desemnată estoniana Kaja Kallas, în prezent şefă a guvernului de la Tallinn.
Contextul politic european, după alegerea noului legislativ, este dominat de Partidul Popular European (PPE), din care fac parte formaţiunile a 13 lideri din cei 27, precum şi Uniunea Creştin-Democrată din care provine von der Leyen. Pentru a conduce în continuare executivul european, reprezentanta Germaniei, în vârstă de 65 de ani, trebuie să întrunească şi majoritatea calificată a cel puţin 15 ţări, care să reprezinte 65% din populaţia Uniunii, iar ulterior şi majoritatea absolută de 361 de membri din noul Parlament European, care va vota pentru prima dată în noua sesiune în 16 iulie. În 2019, ea a fost confirmată ca preşedintă a CE cu un avans de numai nouă voturi.
Social-democraţii, al doilea grup politic din PE, revendică pentru Costa succesiunea belgianului Michel, care a organizat şi condus până acum summiturile UE şi a avut relaţii dificile cu von der Leyen. Socialistul portughez în vârstă de 62 de ani a fost nevoit să demisioneze în noiembrie anul trecut de la conducerea guvernului de la Lisabona, fiind anchetat în ţara sa pentru trafic de influenţă.
Liberala Kallas, singura est-europeană dintre titularii de "top jobs", susţinătoare fermă a Ucrainei în războiul de apărare împotriva Rusiei, are 46 de ani; Borrell, actualul şef al diplomaţiei europene, se retrage din activitate la vârsta de 77 de ani.
Deşi formaţiunile lor au suferit înfrângeri la alegerile europarlamentare, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz au în continuare o influenţă puternică în Uniune. În ascensiune este italianca Giorgia Meloni, prim-ministru al Italiei, al cărei partid de dreapta ar putea negocia posturi pentru familia politică a Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, care au 76 de europarlamentari, cu doar patru mai puţini decât Renew Europe, grupul din care face parte şi formaţiunea lui Macron, Renaissance (Renaşterea).
Consiliul European se va reuni în 27-28 iunie pentru a oficializa deciziile care vor fi discutate luni, inclusiv privind obiectivele politice pentru următorii cinci ani în domenii importante ca apărarea şi economia.
Liderii PPE vor participa luni, 17 iunie, la summitul PPE de la Bruxelles. Pregătirile pentru Consiliul European informal, care va se va desfășura la aceeași dată, vor fi pe ordinea de zi.
Președintele PPE, Manfred Weber, și secretarul general al PPE, Thanasis Bakolas, vor fi gazdele summitului.
Președintele Klaus Iohannis nu participă la summitul PPE, merge doar la reuniunea Consiliului. La summitul PPE, România va fi reprezentată de Siegfried Mureșan.
Până atunci, ei vor primi şi un scurt raport de la preşedintele Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi, care a declarat vinerea trecută că UE are nevoie de energie mai ieftină şi de o uniune a pieţelor de capital pentru dirijarea economiilor private către investiţii.
