Un bărbat a murit după ce un urs împuşcat într-un copac a căzut peste el
Publicat acum 3 ore si 17 minute
În mai puţin de 20 de ani, numărul lucrătorilor din industria sexului în oraşul de aproximativ 200.000 de locuitori a crescut de la 17.000 (1993) la 29.000.
Explicaţia acestui trend este nivelul sărăciei din zonă, în creştere în ultimii ani, mai ales după deschiderea unei mine de nichel în apropiere.
Construcţia minei şi îmbunătăţirea infrastructurii portului au adus un flux de lucrători străini şi investiţii de sute de milioane de dolari, rezultând astfel o escaladare a costurilor de zi cu zi şi colapsul activităţilor comerciale tradiţionale.
Din acest motiv, tot mai multe femei tinere s-au văzut nevoite să devină prostituate pentru a supravieţui.
„Fetele vin de la ţară pentru a lucra ca menajere. Apoi, când încep să aibă probleme cu angajatorii, alte fete din regiunea lor le introduc în prostituţie”, a declarat Germaine Razafindravao, preşedintele organizaţiei Viitorul Femeilor, pentru IRIN, citat de site-ul allafrica.com.
De altfel, creşterea numărului de lucrători în industria sexului din Toamasina face parte dintr-un trend naţional în Madagascar. Un lucru care este atribuit faptului că sărăcia este în creştere, în special după criza politică din 2009, atunci când preşedintele ales Marc Ravalomanana a fost înlocuit cu forţa de Andry Rajoelina, cel care beneficia de sprijinul armatei.
În acest moment, mai mult de trei sferturi din populaţia Madagascarului trebuie să se descurce cu mai puţin de 1 dolar american pe zi, conform unor cifre făcute publice de guvern.
Prostituţia - Un fenomen normal, un produs şi o necesitate
„Prostituţia a devenit un fenomen normal în Madagascar. Sexul este un produs, o necesitate pentru supravieţuire”, explică Ratsarazaka Solomandresy, oficial al ONU care se ocupă de câteva programe pentru tineret în ţara africană.
Prostituţia este legală în Madagascar şi, deşi numărul persoanelor infectate cu virusul HIV este mai mic decât în alte ţări din sudul Africii (aproximativ 0,2% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani), în ceea ce priveşte bolile cu transmitere sexuală, precum sifilisul, procentele sunt mai mari decât în aceeaşi zonă.
Conform cifrelor oferite de guvern, circa 4% dintre femeile gravide sunt infectate cu sifilis, la fel ca şi 12% dintre prostituate.
Cu toate că trecerea prostituţiei în legalitate ar trebui să ofere un număr exact al persoanelor care îşi câştigă existenţa din industria sexului, acest lucru nu se întâmplă. Nimeni nu ştie, de exemplu, numărul prostituatelor din Antsohihy, capitala regiunii Sofia din nordul ţării.
„Sunt feţe noi aproape în fiecare zi, atunci când opreşte autobuzul”, spune Solomandresy.
Una dintre feţele despre care vorbeşte oficialul Naţiunilor Unite este cea a lui Nadine, o adolescentă de 15 ani, care a renunţat la şcoală în 2011, pentru a se alătura surorii sale de 18 ani, care deja practica prostituţia în Antsohihy.
Nadine primeşte 15 dolari de la fiecare client, o sumă care a făcut-o să renunţe la posibilitatea de a reveni la şcoală. Recunoaşte că „nu mi-e frică de poliţişti. Şi ei se numără printre clienţii mei”.
În anii trecuţi, oficialii din Madagascar au dezvoltat un sistem prin care fiecare prostituată deţine un card, acesta oferindu-i îngrijire medicală specializată şi protecţie din punct de vedere legal.
„Am o prietenă care deţine un astfel de card. Atunci când unul dintre clienţi a refuzat să o plătească şi a lovit-o în faţă, a mers la tribunal şi l-a dat în judecată. A primit mai mulţi bani decât suma pentru care se înţelesese cu respectivul”, a povestit Angela, o femeie de 30 de ani care a devenit prostituată după ce a divorţat şi a rămas singurul părinte pentru doi copii.
Aceste carduri se distribuie oricui aplică pentru ele, prima condiţie fiind aceea ca doritoarele să aibă cel puţin 18 de ani. Este un sistem care asigură o oarecare protecţie pentru prostituatele din Antsohihy, dar care nu funcţionează în Toamasina, acolo unde poliţia a fost acuzată de mai multe ori de abuz.
Nicio alternativă
Deşi este ilegal ca fetele sub 18 ani să fie angajate ca prostituate, în puţine locuri se ţine cont de acest lucru. Mai ales că nici adolescentele nu ezită să o apuce pe acest drum. Un studiu al UNICEF din 2007, în Toamasina şi insula Nosy Be, a arătat că între 30 şi 50% dintre prostituate au mai puţin de 18 ani.
Organizaţia Viitorul Femeilor a condus în trecut un centru în care prostituatele puteau să renunţe la viaţa lor obişnuită şi să-şi găsească un rost în viaţă. Însă lipsa fondurilor a dus la închiderea sa.
„Cursurile noastre chiar ajutau. Fetele veneau, studiau şi, la sfârşit, primeau un certificat prin care se puteau angaja în turism, ca recepţionere sau ospătăriţe. Cu salariul şi tipsurile obţinute, câştigau suficient de mulţi bani”, spune Razafindravao.
În prezent, organizaţia se mulţumeşte doar să facă vizite la domiciliu şi să explice familiilor pericolul pe care îl prezintă prostituţia: „Problema este că nu am o soluţie. Eu pot vorbi oricât, dar nu există alternativă”.
