Cercetătorii pasionaţi de "arheologie aeronautică" trebuie să ajungă pe Insula Nikumaroro din Arhipelagul Kiribati, pentru a încerca să îşi probeze teoria potrivit căreia aviatoarea americană a supravieţuit o anumită perioadă de timp accidentului de avion pe care l-a suferit.
Pe 2 iulie 1937, Amelia Earhart, în vârstă de 39 de ani, însoţită de navigatorul Fred Noonan, se afla în ultima etapă din tentativa ei de survolare a lumii la bordul unui bimotor Lockheed Electra, încercând să ajungă în California, după ce decolase din Noua Guinee.
Ea prevăzuse să aterizeze pe Insula Howland pentru a se aproviziona cu carburant. La câteva ore de la decolare, aviatoarea americană anunţa în ultimul ei mesaj radio că nu reuşea să localizeze insula şi că "indicatorul pentru carburant începea să scadă".
În ciuda operaţiunilor de căutare lansate de preşedintele Franklin D. Roosevelt, nicio urmă a avionului nu a fost descoperită, iar cei doi aviatori au fost consideraţi dispăruţi în mare.
Totuşi, potrivit membrilor asociaţiei TIGHAR, cei doi aviatori ar fi putut să aterizeze pe minusculul atol Nikumaroro, nelocuit, aflat la o distanţă de 480 kilometri de insula Howland, şi ar fi supravieţuit acolo pentru o vreme, în timp ce avionul lor se scufunda în mare. Câteva obiecte americane datând din anii 1930 au fost descoperite pe această insulă, ca şi urmele unui cort.
Echipa de exploratori, alcătuită din 20 de cercetători şi arheologi, intenţionează să analizeze acest sit timp de 10 zile, dar şi - în premieră - o groapă aflată la mare adâncime la vest de această insulă.
Nava lor este echipată cu un aparat cu senzori şi sonare care va realiza o hartă a reliefului submarin, însoţit de un dispozitiv controlat de la distanţă, deja folosit pentru a recupera cutiile negre ale avionului 447 Air France ce zbura pe ruta Rio de Janeiro-Paris, prăbuşit în mare în anul 2009.
