Potrivit tratatului semnat pe 19 aprilie 1783, Peninsula Crimeea urma să treacă de la Imperiul Otoman la Imperiul Rus, condus de Ecaterina cea Mare.
Cu toate acestea, unul dintre cele mai importante puncte ale tratatului stipula că dacă peninsula nu-şi va declara independanţa, ea nu va putea fi transferată unei a treia părţi.
În cazul în care Crimeea va deveni independentă, atunci Crimeea revine automat sub conducere turcă, notează autorul articolului din Hurriyet.
Cotidianul turc aminteşte, de asemenea, că în 1991, după dispariţia Uniunii Sovietice şi emergenţa Ucrainei independente, Turcia a avut o încercare timidă de a cere alipirea Penisnulei Crimeea.
Demersul nu a continuat însă, pentru că premierul de atunci, Turgut Ozal, a preferat să se concentreze pe alte probleme, iar Turcia s-a mulţumit în cele din urmă ca drepturile tătarilor din Crimeea să fie restabilite.
Pentru ca Rusia să poată obţină Crimeea a fost nevoie de o declaraţie de independenţă faţă de Kiev. În acel moment, dacă toate normele internaţionale sunt urmate, Turcia ar trebui să anunţe că preia controlul peninsulei, notează Hurriyet.
Totuşi, potrivit Tratatului de la Moscova din 1921, semnat între guvernul condus de Mustafa Kemal Ataturk şi Rusia Sovietică a lui Lenin, toate acordurile anterioare dintre cele două părţi deveneau nule.
Cu toate acestea, la momentul semnării tratatului din 1921, nici una dintre cele două părţi nu era recunoscută la nivel internaţional.
