Franţa se scufundă din nou în haos politic după ce preşedintele Emmanuel Macron a refuzat din nou să numească un prim-ministru din partea Noului Front Popular, alianţa de stânga care a ieşit pe primul loc în alegerile din iulie, relatează The Guardian.
Liderul francez a invitat alianţele şi partidele politice la consultări, sperând că acestea vor produce o formulă de guvernare după alegerile anticipate. Situaţia rămâne tensionată şi blocată, iar parlamentul francez este în continuare fragmentat între trei forţe politice relativ egale ca pondere – Noul Front Popular la stânga, Renaissance, partidul prezidenţial, la centru, şi Adunarea Naţională la dreapta.
După două zile de discuţii cu lideri de partid şi din parlament, într-o încercare de a găsi un candidat care să poată să obţină o majoritate, decizia lui Macron de a nu o numi pe Lucie Castets, candidata stângii pentru prim-ministru, a fost primită cu furie şi cu ameninţări cu suspendarea din funcţie.
Într-un comunicat transmis luni seară, preşedinţia franceză a descris discuţiile drept „drepte, sincere şi utile”, însă fără rezultat.
Încercând să-şi explice decizia, Macron a spus că un guvern format de Noul Front Popular - alianţă formată din Franţa Nesupusă a lui Jean-Luc Melenchon, Partidul Socialist, Verzii şi Partidul Comunist – s-ar lovi imediat de o moţiune de cenzură.
„Un astfel de guvern ar avea imediat o majoritate de 350 de parlamentari împotriva sa, fapt ce l-ar face incapabil să acţioneze. Pe baza opiniilor exprimate de liderii politici consultaţi, şi doring stabilitatea instituţională a ţării noastre, această opţiune nu poate fi aleasă”, a transmis Macron.
Preşedintele francez a anunţat o nouă rundă de consultări cu lideri de partid şi cu politicieni veterani, începând de marţi.
„În acest moment fără precedent pentru a Cincea Republică, când aşteptările poporului francez sunt mari, şeful statului cere tuturor liderilor politici să se facă demni de statura lor şi să demonstreze un spirit al responsabilităţii.
Responsabilitatea mea este să mă asigur că ţara nu este nici blocată, nici slăbită”, a mai transmis Macron.
După anunţ, NFP a anunţat că nu va mai participa la nicio discuţie, cu excepţia celei despre formarea unui guvern.
Franţa, în haos politic după alegerile din iulie
Alegerile parlamentare anticipate franceze din iulie au produs un parlament fără majoritate clară – alianţa de stânga a reuşit să blocheze ameninţarea extremiştilor de dreapta ai lui Le Pen şi Bardella în turul doi al alegerilor, obţinând o victorie surpriză.
Această alianţă a obţinut cele mai multe mandate în parlamentul de 577 de locuri de la Paris, însă nu are o majoritate absolută. Totuşi, cei de la NFP spun ca ar trebui să li se ofere şansa să formeze guvernul şi au propus-o pe Lucie Castets, o economistă pariziană de 37 de ani, directoare a afacerilor financiare la primăria din Paris.
Liderii extremei drepte franceze i-au transmis, luni, preşedintelui Emmanuel Macron opoziţia totală faţă de un ipotetic guvern de stânga, chiar dacă din acesta nu ar urma să facă parte reprezentanţi ai partidul radical Franţa Nesupusă (LFI).
„Răspunsul popular şi politic trebuie să fie rapid şi ferm”, a declarat Jean-Luc Melenchon, liderul partidului Franţa Nesupusă, un personaj extrem de controversat care a provocat, anterior, tensiuni în interiorul coaliţiei după ce a vorbit de suspendarea preşedintelui.
După anunţul de luni seară, Melenchon a spus din nou că va supune la vot o moţiune de suspendare a preşedintelui, îndemnându-l pe acesta să „respecte democraţia”.
„Preşedintele Republicii nu recunoaşte rezultatul votului universal, care a pus Noul Front Popular în vârful preferinţelor. Refuză să o numească în funcţie pe Lucie Castets. Din această cauză, o moţiune de suspendare va fi prezentată de parlamentarii LFI (La France Insoumise – partidul lui Melenchon – n. red.)”.
Marine Tondelier, tot din NFP, secretară generală a Verzilor, a declarat că acţiunea preşedintelui Macron este „ruşinoasă” şi un act de „periculoasă iresponsabilitate politică”.
