Guvernul ucrainean restricţionează studiile şcolare în limbile minorităţilor

Autorităţile de la Kiev promovează o politică de deznaţionalizare a minorităţilor naţionale, inclusiv a etnicilor români, prin iniţiativa legislativă ce prevede ca majoritatea disciplinelor din şcolile minoritare să se predea în limba ucraineană şi nu în cea maternă, a declarat, Agenţiei Agerpres, Alexandrina Cernov, filolog din Cernăuţi, membru de onoare al Academiei Române.

„În situaţia în care un grup etnic locuieşte în altă ţară, şcoala în limba maternă are o importanţă foarte mare. Lupta care se duce între minorităţile naţionale şi legislaţia statului poate fi formulată prin intenţia de deznaţionalizare, sub pretextul că cel care învaţă în limba maternă nu va avea nicio perspectivă în Ucraina”, a spus Cernov.

Ea a afirmat că autorităţile de la Kiev au propus şi alte măsuri care sunt, în fapt, subtile 'modalităţi de deznaţionalizare', cum ar fi crearea unor cursuri integrate de literatură română şi de literatură universală, comasând într-un număr redus de ore două discipline.

„În consecinţă, copiii din şcolile româneşti nu au posibilitatea de a însuşi acelaşi volum de informaţii ca şi elevii din şcolile ucrainene. Am comparat recent testele care se dau la literatura universală pentru şcolile ucrainene şi am constatat că mai puţin de o treime din ceea ce se cere de la elevii ucraineni capătă elevii de la şcolile româneşti”, a exemplificat Alexandrina Cernov.

În opinia acesteia, la ora actuală, în şcolile cu etnici români, literatura română se predă „absolut haotic”, fără a se respecta vreun principiu sau curent literar. Astfel, după Dimitrie Cantemir, copiilor li se predă Moliere sau, după o serie de poeţi basarabeni, cum ar fi Grigorie Vieru, Ion Vatamanu, se poate preda poetul persan Omar Khayyam.

„Este o programă prevăzută de minister, bătută în cuie, şi profesorii nu au voie să se abată de la ea, iar toată tragedia constă în faptul că aceste programe sunt elaborate de aşa-numiţi profesori de română care, puşi într-un post administrativ, duc o politică pe care nu o înţeleg”, a afirmat filologul.

Întrebată dacă Ministerul Educaţiei de la Bucureşti s-a implicat în rezolvarea problemei, Alexandrina Cernov a declarat că acesta nu poate coopera cu autorităţile ucrainene, care „nu ascultă de nimeni” şi că orice intervenţie este tratată ca un amestec în problemele interne ale Ucrainei.

Cernov a menţionat că şi celelalte minorităţi se confruntă cu astfel de probleme şi a amintit că Budapesta a protestat deja la Consiliul Europei faţă de această iniţiativă legislativă.

Un aspect pozitiv este editarea recentă a unui manual, intitulat „Pagini alese de literatură română şi universală”, cu un conţinut bogat şi într-un număr suficient de exemplare, astfel încât să ajungă pentru toţi elevii şi profesorii interesaţi.

La Cernăuţi, studiază peste 32.000 de elevi români; la Colegiul pedagogic al Universităţii învaţă peste 100 de studenţi, iar la catedra de filologie română alţi 150.

Un ordin al ministrului Învăţământului din Ucraina de la 25 mai 2008, prevede că, începând cu 1 septembrie, în şcolile minorităţilor naţionale se va trece la studiul obiectelor de bază în limba de stat.

Agerpres