Paisprezece miniştri - din totalul de 22 ai Guvernului - au votat în favoarea acestui text, la încheierea unei dezbateri care s-a desfăşurat într-o atmosferă tensionată, potrivit comentatorilor.
Parlamentul (Knesset) urmează să se pronunţe, în mai multe lecturi, asupra acestui text care nu mai defineşte Israelul drept un stat "evreu şi democratic", ci ca "statul naţional al poporului evreu".
Textul ar trebui amendat şi ameliorat de parlamentari, potrivit lui Denis Charbit, profesor de Ştiinţe Politice la Universitatea Deschisă din Israel, care explică faptul că acest text este o garanţie dată de premierul Benjamin Netanyahu celor mai de dreapta elemente din coaliţia sa.
Votul are loc într-un context tot mai tensionat în Ierusalimul de Est, partea palestiniană ocupată şi anexată de Israel din Oraşul Sfânt, şi în Cisiordania ocupată. Confruntările între palestinieni şi forţele de ordine israeliene precum şi atentatele, dintre care unul produs marţi s-a soldat cu moartea a cinci israelieni într-o sinagogă din Ierusalimul de Vest, provoacă temeri privind generalizarea tulburărilor.
Arabii israelieni, descendenţi din palestinienii rămaşi pe teritoriul lor după crearea Israelului în 1948, care reprezintă un israelian din cinci, acuză proiectul de lege că instituţionalizează discriminarea.
Procurorul general Yehouda Weinstein, consilier juridic al Guvernului, a criticat şi el proiectul, apreciind că acesta slăbeşte caracterul democratic al Israelului, iar ministrul Justiţiei Tzipi Livni a reuşit săptămâna trecută să obţină o amânare a votului. Ea a votat împotriva proiectului duminică, la fel ca cinci alţi miniştri.
În faţa acestor critici, Netanyahu a asigurat în deschiderea reuniunii Guvernului: "Sunt unii care vor ca democraţia să prevaleze în faţa caracterului evreiesc şi unii care vor prevalenţa caracterului evreiesc asupra democraţiei. În principiile legii pe care o prezint astăzi, cele două principii sunt egale".
