Potrivit Agerpres, prima evaluare a implementării a avut rezultate pozitive din partea ţărilor membre, cu excepţia Franţei, care a cerut mai mult timp pentru a analiza dacă implementarea sistemelor este realizată în conformitate cu acquis-ul Schengen.
O nouă misiune a experţilor mandataţi de statele UE va fi necesară în cele două ţări, pentru a verifica dacă au fost realizate progrese.
Preşedinţia ungară a Uniunii Europene şi-a reafirmat recent sprijinul pentru intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor, în condiţiile în care Franţa şi Germania şi-au exprimat recent rezervele.
"Atunci când cele două ţări vor fi îndeplinit toate condiţiile, aderarea nu va mai fi o problemă", a declarat, în cursul unei conferinţe de presă, secretarul de stat ungar pentru Afaceri Europene, Eniko Gyory, la finalul unei reuniuni informale cu omologii săi din UE.
Perspectiva de aderare a României şi Bulgariei la sfârşitul lui martie, aşa cum era prevăzut iniţial, dispare odată cu aceste rapoarte negative. În cazul supunerii la vot, ar fi necesară unanimitatea statelor, iar Franţa şi Germania consideră "prematură" o aderare a celor două ţări în martie.
Aproximativ 15 ţări care fac parte din spaţiul Schengen cer Bucureştiului şi Sofiei progrese tangibile în lupta împotriva corupţiei, criminalităţii organizate şi în privinţa controlului frontierelor.
Aderarea celor două ţări nu a fost înscrisă pe ordinea de zi a reuniunii informale a miniştrilor de Interne şi de Justiţie din UE, care se va desfăşura la 20 şi 21 ianuarie, la Budapesta, potrivit unor surse diplomatice.
Spaţiul Schengen include 25 de state membre şi permite unui număr de peste 400 de milioane de cetăţeni să circule liber, fără a prezenta paşapoartele.
