Mai multe state europene au oprit importul de legume din Peninsula Iberică, iar autorităţile de la Madrid au cerut ajutor financiar de la UE. Între timp numărul morţilor a ajuns la 16 - 15 în Germania şi unul în Suedia.
În vreme ce numărul îmbolnăvirilor a depăşit 1.000, nimeni nu reuşeşte să afle de unde a plecat bacteria. Nemţii, care au câteva sute de cazuri de îmbolnăvire, au pus la punct chiar şi un test rapid de sânge care să detecteze prezenţa E. coli enterohemoragic în organism, înainte să apară simptomele.
Jurnaliştii germani au lansat o nouă ipoteză. E posibil ca legumele infestate să fi fost adăugate unui transport din Spania. Potrivit documentelor de transport, au fost trimise unui comerciant din Koln 23.109 kilograme de castraveţi. El i-a trimis mai departe. Deşi legumele pierd din greutate la transport şi depozitare, în Hamburg au ajuns 23.738 de kilograme. Şase sute de kilograme în plus.
Marfa ar fi fost adusă la Hamburg chiar de către un comerciant german, a cărui firmă - coincidenţă - nu mai funcţionează de câteva zile. De altfel, în Spania, considerată zile la rând focarul infecţiei, nu a fost semnalat până acum niciun caz.
În vreme ce spaniolii mănâncă fără griji legumele lor, fermierii sunt nevoiţi să arunce marfa pentru export. Rusia, Cehia, Franţa, Austria sau Belgia au blocat importurile de legume, iar Madridul cere ajutor financiar de la Uniunea Europeană. Spaniolii spun că au înregistrat pierderi de 7-8 milioane de euro pe zi. La noi, e deocamdată linişte.
În România, castraveţii se cultivă în solarii. Nu cresc pe pământ. Se pot murdări însă cu praf sau îngrăşăminte. În piaţă, pe tarabe, îi găsim exact aşa cum au fost culeşi. Şi pentru că praful şi îngrăşămintele pot conţine bacterii, este important ca atunci când ajungem acasă, să spălăm castraveţii, înainte de a-i pune pe farfurie.
