Echipa lui Trump va lucra cu administrația Biden pentru un „aranjament” între Ucraina și Rusia
Publicat acum 1 ora si 33 minute
Textul, recent adoptat de parlament într-un interval foarte scurt, urma să intre în vigoare la 1 noiembrie.
În cele din urmă, a fost publicat vineri în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare sâmbătă. Într-un interviu acordat postului de televiziune ARD, coordonatorul guvernamental pentru dosarul migranților, Peter Altmeier, a vorbit despre un "semnal" la adresa candidaților la azil în Germania.
Legea îi va lipsi pe cetățenii din Albania, Kosovo și Muntenegru de posibilitatea de a solicita azil în Germania, cu excepția unor cazuri deosebit de grave. Acestea sunt considerate pe viitor ca țări de origine sigure.
Pe de altă parte, numeroase alocații în bani pentru solicitanții de azil, acordate pe perioada cât cererea lor este examinată, vor fi înlocuite prin prestații în natură cu scopul de a face Germania mai puțin atractivă pentru migranți.
În plus, procedurile de expulzare pentru solicitanții respinși vor fi accelerate.
În același timp, în cadrul coaliției guvernamentale a cancelarului Angela Merkel pare să se ajungă la un acord privind înființarea unor centre speciale la graniță — numite "zone de tranzit" — pentru a expulza mai rapid migranții care este evident că nu îndeplinesc condițiile statutului de refugiat în Germania, cum sunt migranții economici.
Ministrul de Interne, Thomas de Maizičre, a vorbit despre "un acord de principiu" asupra acestei chestiuni, subliniind totodată că "detaliile urmează să fie clarificate".
Partidul Social Democrat, membru al coaliției, s-a opus multă vreme acestor centre, refuzând ideea unor "lagăre" pentru refugiați. În cele din urmă, a acceptat totul, subliniind că aceste zone vor fi instalate în majoritatea cazurilor în clădiri existente.
În acest an, Germania așteaptă între 800.000 și un milion de migranți, față de aproximativ 200.000 în 2014.
