„Vărsarea de miliarde de dolari în China este acum o greșeală tragică”, a scris Soros în articolul de opinie. „Este probabil să piardă bani pentru clienții BlackRock și, mai important, va afecta interesele de securitate națională ale SUA și ale altor democrații”, a explicat miliardarul, referindu-se la prezența celui mai mare fond de investiții, BlackRock Inc. în China.
Fondul a început, luna trecută, să ofere produse de investiții persoanelor chineze, la două luni după ce a obținut aprobarea pentru a deveni prima firmă de fonduri mutuale cu capital integral străin, potrivit România Liberă.
George Soros a avertizat în mai multe rânduri recent în ceea ce privește legăturile economice mai strânse cu China, pe fondul unui val de represiuni pe piață. Miliardarul l-a numit pe Xi Jinping într-un alt articol publicat luna trecută drept „cel mai periculos inamic al societăților deschise din lume” și a susținut ulterior în Financial Times că Congresul ar trebui să adopte o legislație care să limiteze investițiile administratorilor de active la „companiile în care structurile reale de guvernare sunt ambele transparent și aliniat cu părțile interesate”.
George Soros scria în Financial Times că „represiunea lui Xi asupra întreprinderii private arată că nu înțelege economia de piață. … Xi Jinping, liderul Chinei, s-a ciocnit de realitatea economică. Represiunea sa împotriva întreprinderii private a fost un obstacol semnificativ asupra economiei. ”
Miliardarul afirmă că BlackRock pare să nu-l înțeleagă pe Xi, a cărui administrație a anunțat că Republica China consideră toate companiile chinezești ca „instrumente ale statului cu un singur partid”.
Reprezentanții BlackRock din Hong Kong nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii. O cerere trimisă prin e-mail Comisiei de reglementare a valorilor mobiliare din China nu a primit răspuns, conform Bloomberg.
ONG-urile lui George Soros, vizate de o anchetă CEDO. Zeci de judecători prinși în hățișurile finanțărilor dubioase
Potrivit unui raport realizat în 2020, 22 din cei 100 de judecători permanenți ai CEDO au legături cu ONG-uri. Mai mult decât atât, o parte importantă dintre ei sunt legați de Fundația Open Society a lui George Soros.
Raportul confirmă îngrijorările celor care au avertizat anterior cu privire la influența crescândă a grupurilor de lobby de stânga pentru drepturile omului asupra sistemului de justiție european și, în special, a unuia, Fundația pentru o Societate Deschisă a lui George Soros, care finanțează și sprijină cel mai puternic
Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a anunțat o anchetă privind independența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. Deși corpul documentului publicat în aprilie nu recunoaște direct existența unui deficit de imparțialitate, titlul său este foarte grăitor în ceea ce privește gravitatea acuzațiilor îndreptate împotriva instanței, scrie DCnews, citând surse externe.
Deși plângerile cu privire la presupusa părtinire politică a CEDO și la coliziunea cu ONG-uri de extremă stânga au fost adesea respinse sau ignorate în trecut, un raport înfricoșător al Centrului European pentru Drept și Justiție ar fi putut determina în cele din urmă parlamentarii să solicite o anchetă. Raportul publicat în 2020 a constatat mai multe fapte care ar putea pune sub semnul întrebării independența CEDO.
„Acest raport arată că cel puțin 22 din cei 100 de judecători permanenți care au fost la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) între 2009 și 2019 sunt foști oficiali sau colaboratori ai șapte ONG-uri care sunt extrem de active în fața Curții. Doisprezece judecători sunt legați la rețeaua Open Society Foundation (OSF), șapte la comitetele de la Helsinki, cinci la Comisia internațională a juriștilor, trei la Amnesty International și câte una la Human Rights Watch, Interights și la Centrul AIRE. Rețeaua Open Society se distinge prin numărul de judecători legați de acesta și de faptul că finanțează celelalte șase organizații menționate în acest raport."
De asemenea, raportul detaliază cazurile în care judecătorii au prezidat cazurile aduse de ONG-uri în care au fost implicați personal. În decurs de zece ani, au existat 88 de astfel de cazuri. Totodată, CEDO e acuzată de o „lipsă de pluralism” în interpretarea legii datorită faptului că a adoptat în mare măsură perspectivele politice și morale ale acestor ONG-uri de stânga.
