Primul papă latino-american a dat dovadă din primele zile ale pontificatului său de voinţa de a rămâne spontan, refuzând să trăiască într-o bulă securizată, rupt de contactul cu oamenii obişnuiţi.
"Papa Francisc nu îşi dezamăgeşte admiratorii. El decide să meargă pe jos prin mulţimea care îl aclamă dincolo de barierele vaticane. Serviciul de securitate este în pragul unei crize de nervi, iar mulţimea este în delir", precizează cotidianul Il Fatto quotidiano.
Părintele Federico Lombardi, purtător de cuvânt al Vaticanului, a precizat că unui papă nu îi pot fi impuse măsuri de securitate. "Trebuie să respecţi stilul personal al fiecărui papă. Responsabilii de securitate ştiu că nu ei sunt cei care decid şi că papa este cel care hotărăşte şi ei trebuie să se adapteze", a explicat el.
Siguranţa Papei este aigurată de celebra Gardă elveţiană şi de jandarmeria Vaticanului.
Cel mai grav atentat asupra unui Papă rămâne atentatul împotriva Papei Ioan Paul al II-lea în 1981, când turcul Mehmet Ali Agca, ascuns în mulţime, a deschis focul asupra acestuia, rănindu-l grav.